In parcare la supermarket... gistele ! Sunt asa de nebune incit asta toamna nu au mai emigrat in Mxic la caldura ! Toata iarna au ramas in Canada si se cuibareau pe gheata. Ce mincau, nu stiu !
.jpg)
Hai sa dam de mincare la giste ! Cum am pus grauntele jos, cum au inceput sa se certe intre ele ! Ginsacul se punea pe fuga alt cuplu, sunte semintele mele, eu le-am gasit primul !
Statea tot stolu' si astepta dupa mine : hai, ce faci ? Ne dai sau nu ne dai ? !
Si apoi am observat o chestie tare : cind puneam jos un pumn de graunte, nu navaleau gistele inghiontindu-se care sa apuce prima, asa cum ar fi de astptat ! Nu, nu ! Se desprindeau perechi, perechi si veneau cite o pereche, iar ceilalti priveau de pe magine. Isi ateptau rindul !
Uitati aici ; perechea minca, ceilalti se uitau fara sa intervina ! Ii lasau sa manince in pace !
E un fel de ierarhie pe care o respecta intreg stolu'. Asta e alt cuplu care venise la graunte ; barbatusu' pazeste ca gisca sa poata minca netulburata. Iar celelalte giste din stol, stateau cuminti si ii lasau sa manince pe pace. Nu s-a gasit nici un rebel interesat sa strice ordinea stabilita.
Astia venisera linga mine cind le-am aratat mina plina cu seminte ca sa ii fac sa inteleaga ca o sa ii hranesc pe ei. I-am chemat din stol pe astia doi, ca erau mai la margine si au inteles imediat. Primul lucru pe care l-a facut ginsacul a fost sa fisaie la mine ca sa ma dau doi pasi mai la o parte. Asa, la intimidate, ca sa se stie cine e sefu', sa traiti, boss ! Abia dupa ce m-am executat, ca eram prea aproape de gisca lui, s-au apucat de mincat .
Curios ca celelate giste nu au vennit si ele, sau sa incerce sa fure din mincarea cuplului !
Am si film, ca sa vedeti !
Astea sunt giste canadiene, vestite pentru agresivitatea lor. Doua au atacat un coleg de munca de-ai barbatului meu, de la masina pina la intrarea in cladire. L-au tavalit pe jos in parcare, prin ploaie, i-au rupt hainele cu ciocurile in timp ce el se apara cu umbrela. Pina la urma l-au dovedit gistele si a scapat onorabil, cu fuga.
Gistele de la supermarket nu sunt agresive, ca le-am aratat ca am venit sa le hranesc si le-am adus graunte. Erau deja in toane bune, n-aveau chef de scandal.
La inceputul lui martie s-au facut brusc primavara ! La noi vine primavara pe la mijlocul lui mai si deja in iunie e vara.In loc de obisnuita furtuna de zapada, am avut soare, caldura si vreo 12 C la un moment dat.
Si daca e cald, ratonii au iesit mai devreme din hibernare. Din prima zi a venit ratonu' sa doarma in cuib la veverite, la mine sub geam !
Ei bine, tzeapa ! Veveritele si-au mutat cuibul in ceilalti pomi, mai incolo de geamul meu si acolo ratonul nu se duce ca el vrea sa doarma numai si numai sub geamul meu.
Prin urmare s-a resemnat si s-a turtit pe o creanga. Sub geamul meu, desigur ! L-am strigat, l-am chemat... nimic !
Claxonau masinile pe linga el, sirene, etc si la un moment dat s-a trezit, s-a frecat la ochi, si-a verificat coada ...
Se misca in reluare, chior de somn. Inca nu si-a revenit complet din hibernare.
Eu gateam " rime" pentru grauri si am vrut sa-i dau si lui.
Ratonu',da-te jos din pom ca esti ditamai dulau' ! Si ii fluturam clatita ca sa ii miroasa, ii aruncam pe jos bucati-bucati, doar-doar va binevoi sa se duca sa le manince ! Ei nah ! Mi-a aruncat o privire din aia, gen " muieti's posmagii? " si le urmarea cu privirea cum cadeau prin aer, pina jos !
Nu, nu s-a dus sa manince ca era mai important sa doarma.
Tzipi a intrat in etapa de puit, ca si-a schimbat comportamentul : toti sunt mult mai precauti, mai fricosi si au inceput sa se fereasca de mine ! Cind era frig, imi erau cei mai buni prieteni. Era sufiecient sa trec prin fata geamului ca sa navaleasca pe mine tot stolu'. Acum nu ma mai baga in seama. Le-am facut si film : iai iau mincarea in cioc si zboara cu ea la cuib. Parca sunt speriati de bombe !
Trebuie sa ma rog de ei, sa ii strig, sa le arat cum pun bunatati pe pervaz ca sa binevoiasca. Dar si atunci vin cu mare frica si mare grija, sa nu cumva sa pateasca.
Nazistu' maninca din palma, ala n-are treaba. Da' restu'....
Restu' nu mai vin sa exploreze casa, ca de acuma sunt parinti si trebuie sa fie responsabili ! Nu vrea nimeni sa ii ramina puii orfani, asa ca stau toti cuminti pe la cutiute.
Dupa ce aduc puii si ii hranesc la mine pe pervaz le trece si spaima si o sa fim din nou prieteni dar nu foarte prieteni cum suntem pe timp de iarna. In fiecare an e asa.
Mi-au adus cadouri si mi le-au lasat pe pervaz in casa, ca sa stiu ca sunt pentru mine. Cind ploua imi aduc rime si melci. Cind inverzeste iarba imi aduc frunzulite,floricele, hirtiute.
Iar eu ii ingrijesc si ii rasfat cu mincare buna. Din cind in cind fac jumarele din grasime cu sorici si multa sare si mincam parte in parte.
Cind cumperi carne tocata,descoperi ca e amestecata cu carne stricata, din aia maro. La magazinele de fite procentul de carne veche e mic, dar la magazinele normale e mai mare. si cu putin ghinion e chiar jumatate-jumatate cum am patit eu. Carnea nu mirosea, ci era doar veche si maro, asa ca am tras-o la tigaie ca sa moara bacteriile si am servit stolu' de grauri. Au mincat trei zilela rind, plus ratonul caruia i-am facut chiftele !
Tzip-tzip, haideti sa mincati !
Nu, graurii mei nu au fost cuminti ! S-au batut si au sarit in casa si de acolo pe fasolea barbatului meu ! Era deja rupta si oblojita din alte dati ...
S-a apucat baiatu' sa isi repare fasolea ...
Gata !
In una din zile m-am dus sa spal cada si ...surpriza ! Un painjen a iesit de sub bateria de la dus si s-a apucat sa isi teasa pinza. Barbatu-mei l-a intitulat Freddy, the friendly spider, avem un nou prieten care o sa locuiasca in tevile de la bateria de sub dus.
Ok, ok, dar eu trebuie sa spal cada ! Eeei, pai lasa, speli cu grija asa pe linga, sa nu il deranjezi pe Freddy !
Si cind facem dus, cum facem cu Freddy ? Eeeei, lasa ca il invatam pe paienjenos sa se ascunda cind incepe sa ploua ! Acuma hai sa-l hranim, zise baiatul care abia dupa ce s-a insurat cu mine a descoperit ca pe lumea asta exista animale !
I-am pus o bucatica de carne cruda pe marginea beteriei de la dus, sa vedem daca coopereaza.
A stat el si aasteptat o vreme pina s-a simtit in siguranta, dupa care s-a dus sa manince. Bravo Freddy !
Partea complicata abia acum urmeaza : cum sa il invatam pe paienjenos sa se fereasca de apa de la dus, pentru ca avem un filtru care pentru a functiona, cere sa dam drumul la apa fierbinte pentru 1 minut si abia apoi sa potrivim apa. Daca dam drumul la apa rece sau calduta, nu se mai activeaza sistemul de filtrare, asa ca, Freddy baiatule, ne apucam sa facem lectii !
Am turnat apa calduta in fir subtire cu paharul, pe linga pinza lui Freddy, ca sa simta stropii de apa si sa inteleaga ca ploua, trebuie sa se ascunda. Am repetat opreatiunea peste ceva vreme cind a iesit din ascunzatoare, de data asta cu robinetul de la cada. Paienjenosu' e baiat mai destept decit credeam eu, ca imediat a fugit sa se ascunda si a asociat sunetul, apa cu pericolul.
Am verificat apoi daca a inteles. A doua zi cind statea el si se da hutza pe plasa, am turmat citiva stropi de apa pe linga pinza lui. Imediat a fugit si s-a ascuns in tevi ! Bravo paienjenosule, baiat istet ! Ia cu mama o bucatica de jumara, premiu ca ai invatat repede leciile ! I-am aruncat-o direct in plasa si s-a dus sa manince.
De atunci convietuim in perfecta armonie : ziua ii las lumina aprinsa ia baie iar cind am nevoie sa folosesc dusul sau cada, arunc cu mina citiva stropi de apa pe linga pinza lui, semnal ca vine ploaia si trebuie sa fuga sa se ascunda, ceea ce si face. Uneori il vad ca isi stringe plasa, alteori vine si o intinde din nou, din ratiuni numai de el stiute.
Unde ramasesem ? Ah, da ! A venit primavara muult mai devreme si deja se formeaza perechi si fac pui. Tembelu' asta de Red Robim isi face veacul de vreo doi ani prin pomii de sub geamul nostru si in fiecare sezon de imperechere il loveste strechea. Cind si isi cheama fetitele zi si noapte. ma trezesc noaptea la 2, la 4, la 6, asta e sub geam si zbiara. Ziua zbiara iarasi toata ziua. El e, ca e unul singur si il cunosc ! Vreo luna il tine nebunia, dupa care nu ii mai auzi gura, da' pina atunci ne face cu capu'.
Astia doi sunt un cuplu nou format, in primavara asta.
La inceput venea in casa la cutiute numai fetita, porumbelul albastru. Dupa ce s-a cuplat cu Dungatu',a inceput sa isi faca curaj sa intre in casa si el. Pina de curind minca doar din caserolele de pe pervaz.
Dungatu' are asa o jena sa intre singur la cutiute, ca inca nu cunoaste regulile si care-i treaba. Intii o lasa pe fetita si daca vede ca totul e ok, vine si el. Si cind e sa plece din cutiuta, ii e frica sa plece primul, asa ca ii da un brinci fetitei si niste ciocuri in cap de avertizare; hai fato, ia-o inainte cu curaj, iar eu vin in urma ta ! De venit a venit, dar nu a mai stiut sa iasa si a sarit pe toti peretii. Cind l-am cules de pe geamuri, latra si se rastea la mine, de frica sa nu pateasca. N-am ce sa-i fac, la poza tot a trebuit sa stea !
Dumnealui e o mare figura asa fatalau cum e el ...
... pentru ca inca nu s-a obisnuit cu gindul ca nu mai e singur de capul lui, ci are o pereche pe care trebuie sa o protejeze ! Au venit sa manince la pervaz si primul instinct a fost sa isi bata si sa isi alunge perechea, dar instant si-a amintit ca e datoria lui sa fie cavaler, asa ca a lasat-o sa manince din caserola lui.
Din cind in cind se ducea si scana zarile in cautarea soimilor, ca isi fac veacul prin zona.
... si din fata :
Dar in top ramine perechea favorita, Pana Alba si cu Puiu !
Pana Alba e cel care l-a adus la mine pe Puiu cind a fost bolnav si l-a asteptat citeva zile pe pervaz, pina s-a facut bine. Barbat adevarat care si-a salvat partenera, nu fatalau ca Dungatu' !
Puiu maninca iar Pana Alba pune pe fuga intrusul :
Apoi s-a batut cu perechea lui Dungatu si i-a alungat de pe pervaz Dungatu', fatalau' ( nu se vede in video ) era ascuns in coltul pervazului unde astepta ca fetta sa-i faca lui carare catre cutiute, daaa !
Victorie !
Acuma Puiu poate minca linistit, ca Pana Alba il vegheaza !
