start counter

Tuesday, October 30

Generatia tupeista

Am 3 pui : noi negri si un muced. Mucedul e cel mai istet. S-a prins el, ca daca imi atrage atentia ( ca n-am cum sa-i vad cind vin sub geam ), primeste mincare. Asa ca, sare pe pervaz si incepe sa se maimuteze cu labutele pe sticla geamului : se intinde cit e el de mare, si patineaza cu labutele.
    Daca nici asa nu il observ, trece la planul B : incepe si urca pe geam .Pe verticala !  N-am nici o idee cum reuseste sa urce pina la jumatatea geamului si isi foloseste coada pe post de stergator de geamuri ( ca la masini ). Nu rezista prea mult sa stea lipit de sticla, ca il vad cum se prabuseste in gol : intotdeauna cade in picioare ca pisicile, si nu pateste nimic .
      Intre timp, si-a dat seama ca pe el il strig, sinu mai alearga de nebun, ci se rezeama in coada si asteapta sa vada ce vreau de la el .
                                                                M-ai strigat ?


         Nu, inca nu-mi arunca biscuitele, ca mi-l fura porumbeii ! Asteapta putin, sa-i zburatacesc !


                      Alerga Mucedu' dupa porumbei, ca sa nu apuce sa-i fure biscuitele ...


                                 Pe asta ma duc sa-l ascund. Pe urmatorul, promit sa-l maninc !


                                                            Ma lasi sa iau alune ?


                                                Vreau sa iau o aluna : sa nu te uiti la mine !


                                   Ce zici, ma lasi sa intru in casa, ca ma intereseaza alunele tale ?


Asta a fost momentul in care a inceput scandalul, cu chitaieli si topaieli pe pervaz. Mucedu' se musca si se certa cu alt pui, unul negru. Disperat, Mucedu'  sare in casa, pe podea, de acolo pe calculator, in ghiveci si din pe pervaz. Am apucat sa-i pozez doar coada ..


                                  Pot sa intru ? Eu sunt nou pe aici si imi miroase a alune ....


                                                       Nu te uita la mine, ca's mai timid !


                         Mititelu' isi lua in gura 2-3 alune, si iesea afara pe pervaz, sa manince in siguranta.


                                              Eu l-am tot chemat si l-am incurajat ...


... pina si-a luat inima in dinti si a inceput sa manince pe pervazul interior. Insa, la cea mai mica miscare a mea, fugea afara .

Monday, October 29

Thursday, October 25

Ma tem !

Am 3 pui de veverita, care defileaza prin fata geamului. Daca ii strig, intra in panica si alearga bezmetici in cercuri, sub geam si le ia ceva timp pina sa se orienteze in spatiu si sa gasesca drumul spre scara de incendiu ( refugiul animalutelor speriate ). Le-a luat vreo 3 zile, pina s-au prins ca trebuie sa sara pe pervaz , ca sa faca rost de mincare.
    Acuma, avem alta problema : castanele sunt o chestie complet necunoscuta si veveritele cele mici, nu s-au prins ca's de mincare ! Leam aruncat castane, le-au mirosit si au trecut mai departe : au ales bucatelele de paine pentru porumbei, si au mincat. Bine si asa.

Veverita asta nu e pui, insa e nou venita la cantina animalelor. Statea la geam si ma examina atent : Ce-mi faci ?  Ma lasi sa intru in casa ?

                              Stai asa, sa te vad mai bine ! Ma intorc, sa te vad si cu ochiul celalalt ...


                                                    Pari a fi in regula ! Nu te apropia de mine !


                                                                     Ce vrei sa-mi faci ?

                       M-am prins : esti cuminte si nu te apropii de mine ...  Ce ai in punga ?

                                                              Hmm, miroase bine !

                   Ia sa ma gindesc mai bine : sa umblu in punga...sa nu umblu ?  Stiu ca esti cu ochii pe mine !

                             Mai bine plec : e prea periculos sa umplu la punga Da' imi pare rau ...

                     Nu glumesc ... chiar plec ! Mai intai verific daca totul e safe pe afara .

                                    A sarit jos, dar am strigat-o. I-am aratat ca am nuci ...

S-a proptit linga gard, acolo unde se simt veveritele in in singuranta si minca. I-am aruncat si bucatele de paine. Porumbeii au fost pe faza si dadeau ture pe linga veverita, poate-poate reusesc sa-i fure painea. N-au avut curaj sa se apropie, ca veverita le sare in spate si ii incaleca ... iar ei se sperie ...

Thursday, October 11

Dusmanu'

                                 Ies la geam si vad pe " cineva " stralucind pe scara de incendiu :


Erau doi ratoni mari ( unul era mai in spate si nu stralucea ) : aia care vin in fiecare seara si maninca bomboanele de la viespe . Ii chem, Cutu-Cutu .... le arat ca am mincare in mina ... nimic !
Nu intelegeam de ce nu percuteaza ratoneii mei, ca doar ne cunoastem bine !
      Da' cind m-am uitat sub geam, am inteles : dusmanu'  minca tacticos, chiar bobitele ratonilor mei !


Sconcsuletu' nu m-a invrednicit nici macar cu o privire ! Statuie m-am facut, de frica sa nu se scape asta micu' sub geam( ca la cit zgomot am facut... ) ! Asta micu' n-avea nici un stres : nici macar nu si-a infoiat coada ca sa-mi dea avertisment . Era mult prea ocupat sa manince ... si stia ca, oricum, nimeni nu are curaj sa il deranjeze ...


Ratonii mei, cu ochii ca felinarele, urmareau sconcsul indeaproape. Cum a plecat, cum au coborit ratoneii de pe scara ! Veneau adulmecind urmele, sa fie siguri ca dusmanu' a plecat ...


                                                          Sigur a plecat ? L-ai vazut si tu ? !


Mie imi e frica ! Mai bine stau ascuns dupa colt .... linga scara de incendiu : just in case ! Daca se intoarce sconcsul ?


           Da' cit poti sa rezisti ascuns dupa colt, cind celalat raton primeste biscuiti ?  Nu prea mult...


M-am hotarit sa ma apropii, sa stii ! Daca vine sconcsul si ma stropeste, tu esti vinovata, ca m-ai amagit cu biscuitii! O sa vin tiptil, ca's precaut ...


                           Vezi ca vin si mai aproapeeee ! E totul in regula ? Miroase a sconcs ?


                                                  In sfirsit, pot sa maninc si eu linistit !

Tuesday, October 2

Zburlici

Intr-o zi, am vazut un pui de veverita : negru si cu toata blana zburlita pe el. Alerga prin fata geamului , mirosind  urmele lasate de celelalte veverite , sperind ca va gasi ceva mincare. Cind l-am strigat, a accelerat ...
    Azi il vad ca sta si se ascunde sub gard de frica ... Tot e bine, ca nu mai fuge !


A vazut ca veverita cea mare, nu fuge cind ma vede, si a ramas si el pe loc. Spiona atent, sa vada ce face veverita cea mare :


Veverita mare, a venit cind am strigat-o, si i-am aruncat ciocolata : ca sa invete si puiul cum se face ...
Si am aruncat spre pui, cu niste biscuiti si bombonele de ciocolata cu alune.


                     Sa ma duc, sa nu ma duc ? Bombonelele alea , chiar nu vor sa vina spre mine !


                             Hai sa-mi fac curaj : fac un pas si vad daca se intimpla ceva ...


Hm ! Nu s-a intimplat nimic ! Uite-o pe veverita cea mare, ca nu se teme deloc !
Mai bine stau si cuget : mai fac un pas, ori m ascund inapoi sub gard ?


                                 Mai bine fug inapoi linga gard : acolo ma simt in siguranta !


 Dar mi-e foame, si biscuitii aia miros atita de bine ! Of, ce ma fac ?  Ma duc sa fur un biscuite, ca nu mai pot  de pofta. Daca nu ma duc acum, veverita cea mare o sa manince tot, tot !


Dumnezeul veveritelor, a avut grija de mine : am furat biscuitele, fara sa patesc nimic. Ma asez inapoi linga gard, sa maninc in siguranta ....


Castane ? Primim castane ? Stiu unde trebuie sa ma scund ca sa fiu in siguranta pina maninc : sub plantuta ! Nimeni nu o sa ma gaseasca acolo ...


Cind a auzit clikul de la aparatul foto, a zbughit-o si s-a oprit la ciativa metri distanta, sa manince castana :