Miroase bine ! Ce sa fac, ce sa fac cu el ? Ma gandesc ...
Ma duc sa il ascund si apoi mai vin o data, sa-mi dai alte felie, ca mi-e foame ! E important sa imi fac provizii !
M-am razgandit ! Las' ca o ascund mai tarziu ! Mai bine iau si eu cateva inghitituri, ca nu mai pot de pofta !
De dupa colt apare alta veverita : Vin si eu mai aproape, ca miroase bine ? Ai si pentru mine o bucatica de tort ?
Ma duc sa ma ascund, sa nu vina cealata veverita sa imi fure tortul !
M-am ascuns ! Nu va mai vad ! Acuma pot manca linistita ( asa a stat, pana a terminat de mancat, dupa care s-au urcat pe scara de incendiu, pana sus pe bloc ).
Am mancat, m-am saturat, da' nu pot sa merg cu tortul in gura, ca se face faramite !
Nu renunt la ditamai bunatatea ! Mai incerc si sa straduiesc sa o car.
Nu vrea si nu vrea sa vina cu mine !
Renunt ! Ma duc in treaba mea !
Nici nu a plecat bine, ca a venit urmatoarea veverita : Simt ca miroase bine ! E pe aici, pe undeva !
Asta trebuie sa fie !
Yeeees, ce bun e !
Si-a indesat in gura bucata de tor si a rupt-o la fuga, sa mearga sa il ascunda :
Alerga, si-a scapat bucata din gura si a continuat sa alerge. Dupa cativa pasi s-a oprit brusc si a cugetat cateva secunde, dupa care s-a intors nedumerita : Unde a disparut tortul ? Ups !
Eh, bine ca l-am recuperat !
Mai incerc o data !
Nu pot sa-l iau cu mine. Renunt !
Imi pare rau ca nu pot sa-l iau cu mine, da' macar sa-l mai vad o data, inainte de plecare ! Sigur o sa il manance porumbelul rau !
Bye !
Cum a plecat veverita, cum a venit porumbelul si s-a ospatat ! Dupa ce a plecat porumbelul, au venit vrabiile si au cules firmuturile. Nimic nu se pierde.