Rasfat

A venit asta micu mort de foame la geam. Cum geamul era inchis, mititelu' facea tumbe pe pervaz, poate - poate il vede cineva si ii da si lui ceva de mancare ... Cand am iesit la geam, n-a fugit : s-a luat dupa vrabii si porumbei, care mancau paine sub geam, fara sa fuga ... 

      I-am arucat o aluna .A mirosit-o, dupa care a tras concluzia ca ... nu-i de mancare !

                                              Alune nu mananc ! Altceva n-ai ? !

                                               Hai  grabeste-te, ca astept !

                Da, paine vreau sa mananc, nu-ti face griji .... ca am invatat de la porumbei !

                                  De paine m-am saturat : altceva bun nu mai ai ?

I-am aruncat o bucatica de ciocolata cu alune si dupa ce amirosit-o, a tras concluzia ca nici asta nu-i de mancare : doar avea alune...  La un moment dat s-a topit in soare, si veveritelu' a calcat in ea ... s-a mazgalit pe labute. Si a inceput sa se spele .... ocazie cu care a descoperit ca ciocolata e buna.... A lins tot de pe jos. I-am mai dat o bucatica noua si a mancat tot.
    Altceva bun, nu mai ai ? Hai ca astept ! ...

                                     Daca nu-mi dai, sa stii ca plec la pascut !  Nu crezi ?

                                 Uite-te la mine : daca ma supar, o sa-ti mananc si fasolea de langa gard !

                                     O sa mananc si din tufa de sub geam, sa stii !