Saturday, February 14

M-am umanizat !

                                           Asta's eu, veverita cu jumate' de coada ...


                                                     ... iar asta e continuarea ! 


Veveritele mele s-au batut pe mancare, iar rezultatul l-ati vazut mai sus. Veverita cu juma' de coada e speciala : s-a umanizat ! Cred ca de la coada i se trage ... 
    Vine la geam, se ridica in doua labute si ne face semne sa-i deschidem geamul. Prima oara am crezut ca nu vedem bine, pentru ca ne arata ca vrea sa ii deschidem geamul  ! ! Geamul nostru gliseaza de la dreapta spre stanga, iar veverita imita cu manutele, gestul deschiderii geamului ... de la dreapta la stanga !  Ne arata exact ce vrea sa facem si de ce ne cheama !

Daca e prin fata cladirii si ma vede, nu o mai strig, ci doar ii fac semne cu mana sa vina, si intelege. Vine alergand.

Ieri erau -20 C afara, insa veveritele au venit la geam, inotand eroic prin zapada .


Una dintre ele a venit si a tot venit sa-i dau de mancare. Am recunoscut-o, pentru ca are un ciuline agatat in coada. Primea ghinda, dadea fuga si sapa in zapada, ca sa isi ascunda ghinda , si apoi venea sa ceara alta. 



                    Chiar m-ai prins in fapt ? Mai da-mi una si promit ca nu mai ascund ghidele !


Nu i-am mai dat nimic si i-am inchis geamul in nas. Si s-a evervat veverita mea ...crize de nervi a facut !  S-a ridicat mititica in doua labute ca sa para mai mare si a inceput sa izbeasca in geam cu pumnisorii, exact ca un om. De regula, veveritele mele se ridica in doua labute si patineaza pe geam ca si cainii, sa-mi atraga aentia ca au venit, sa ma duc sa le dau de mancare.  
Dar veverita asta batea cu pumnii in geam, la fel cum bate omul cu pumnul in usa ! Si batea, si batea de se zgudoia geamul. Se oprea cateva secunde ca sa verifice daca a avut vreun efect : isi lipea nasul de geam si se uita la mine , in camera. Eu ma uitam la ea si apoi o ignoram. Alte crize si alti nervi. De draci a inceput sa se izbeasca in geam cu tot corpul . Eu tot nimic.
    S-a mutat la celalat geam, unde era punga cu alune pe pervaz, si batea cu pumnisoii prin geam, in dreptul pungii, poate-poate pricep ce vrea sa-mi spuna !

Am lasat-o sa-si faca numarul si m-am tinut tare pana la capat. Daca as fi cedat, ar fi invatat lectia : cand vine si nu e nimeni sa o intampine cu mancare,  daca se izbeste in geam, primeste mancare. Cum veveritele se trezesc dimineata la 6, chiar n-am ches sa imi de adesteptarea in weekenduri, cand rasare soarele ...


3 comments:

  1. heeei, dar unde ati disparut atata vreme? bine ca v-ati intors!

    ReplyDelete
  2. Am fost foarte ocupata cu niste probleme urgente, plus ca mi s-a schimbat programul si nu mai stau noaptea pana tarziu ( adica nu ma mai intalnesc cu ratonii, ca aia veneau dupa 10-11 noaptea ). Am ramas doar cu veveritele, vrabiile si ratonii. Partea proasta este ca generatia asta noua de veverite, se sperie de aparatul foto, ca nu le-am obisnuit cu obiectivul. Da' le obisnuiesc eu de aici inainte.

    ReplyDelete
  3. Super frumos si amuzanrt.. multumim mult... aveam nevoie sa rad azi! sa va dea Dumnezeu sanatate la toti!

    ReplyDelete