Sunday, March 22

Am tort !

                                 Ce mi-ai dat ?  Ma duc sa-l adulmec ! Ce-i asta, tort ?

 
                            Miroase bine ! Ce sa fac, ce sa fac cu el ? Ma gandesc ...


Ma duc sa il ascund si apoi mai vin o data, sa-mi dai alte felie, ca mi-e foame ! E important sa imi fac provizii !




M-am razgandit ! Las' ca o ascund mai tarziu !  Mai bine iau si eu cateva inghitituri, ca nu mai pot de pofta !


 De dupa colt apare alta veverita :   Vin si eu mai aproape, ca miroase bine ? Ai si pentru mine o bucatica de tort ? 
 

                            Ma duc sa ma ascund, sa nu vina cealata veverita sa imi fure tortul !


 M-am ascuns ! Nu va mai vad !  Acuma pot manca linistita ( asa a stat, pana a terminat de mancat, dupa care s-au urcat pe scara de incendiu, pana sus pe bloc ).


           Am mancat, m-am saturat, da' nu pot sa merg cu tortul in gura, ca se face faramite !


                      Nu renunt la ditamai bunatatea ! Mai incerc si sa straduiesc sa o car.


                                              Nu vrea si nu vrea sa vina cu mine !


                                                       Renunt !  Ma duc in treaba mea !


Nici nu a plecat bine, ca a venit urmatoarea veverita : Simt ca miroase  bine ! E pe aici, pe undeva !


                                                     Asta trebuie sa fie !


                                                           Yeeees, ce bun e !


            Si-a indesat in gura bucata de tor si a rupt-o la fuga, sa mearga sa il ascunda :


Alerga, si-a scapat bucata din gura si a continuat sa alerge. Dupa cativa pasi s-a oprit brusc si a cugetat cateva secunde, dupa care s-a intors nedumerita : Unde a disparut tortul ? Ups !


                                                  Eh, bine ca l-am recuperat !


                                                          Mai incerc o data !


                                                Nu pot sa-l iau cu mine. Renunt !


Imi pare rau ca nu pot sa-l iau cu mine, da' macar sa-l mai vad o data, inainte de plecare ! Sigur o sa il manance porumbelul rau !


                                                               Bye !


  Cum a plecat veverita, cum a venit porumbelul si s-a ospatat ! Dupa ce a plecat porumbelul, au venit vrabiile si au cules firmuturile. Nimic nu se pierde.


2 comments:

  1. Alienare curata! No heart feelings, but......

    ReplyDelete
  2. Ce alienare, draga? da, parca pe lumea asta totul trebuie sa fie pragmatic si stupid, fara suflet si doar creier. cei ca tine distrug natura si ucid animalele si se inchid in blocuri de otel si sticla, cu nasul in calculator... ce sa zic! aceea nu este alienare, nu? cum o sa fie alienare comunicarea cu natura si creaturile lui Dumnezeu? mai gandeste inainte sa vorbesti!

    ReplyDelete