start counter

Saturday, September 26

Atacul soimului

 Pe la noi s-a facut frig de la jumatatea lunii august, de umblam cu gecile pe noi si rareori prindem o zi cu soare d'ala cu dinti ( poza fara filtre, fara photoshop ).

 

 Si daca tot avem soare, hai la padure, sa ne jucam cu maimuteii !

 

Cum am pus alunele in cutiute, cum s-a  prezentat Blue Jay-ul ! 

 

Era putin ingrijorat si scana imprejurimile, sa nu vina dusmanul ...


 Ei nu pot sa inghita aluna intreaga, asa ca o sparg cu ciocul de creanga sau de peretele casutei ...


                                     ... apoi o inghit cu noduri ...



                                ... si apoi, hai pa !


              Apoi au descoperit ca sunt alune si pe jos !


... Cautau alunele printre graunte, ca alunele sunt preferate de toate animalutele de la casute, fara exceptie.

 

 Asta supraveghea din pom, ca totusi, cineva trebuie sa stea de sase !


                                        Si avea si mot !


                               Hai la tata sa-ti dau alune ! 


                                       Ai de grija ca ma apropii !


 Da, da, poti sa te apropii cu incredere ! Uite-te la mine cum stau linga el ...


                             As veni si eu, da' nu stiu daca ...

             Hai ca mi-am luat inima in dinti si am reusit !



                                   Unde, unde a cazut aluna ? 



Pe undeva pe aici trebuie sa fie alunele alea ...



                                      Gata, le-am gasit !

 

                            Mai sunt alune ? Unde, unde ?

 


                               Mot Alb a gasit un biscuite ...


        Ia uite cine a venit din padure ! Fratiorul lui Monstruletu' !



De unde stiu ca nu e Monstruletu' ? Pentru ca nu tirie, nu latra si nu e agresiv cu celelalte animalute.


Intai s-a cococtat pe casuta ca sa scaneze imprejurimile, nu cumva sa vina dusmanu' sa il manince .

Apoi a cautat in casuta si ghinion ! Nu mai erau alune inauntru, ci numai graunte ! Cih ! a facut stinga imprejur si a sarit pe pamint sa caute alune, ca vazuse el ca veveritele negre gasisera.


                      Las' ca e buna si bucatica asta de mar !

 

E asa de buna bucatica, incit mai bine car la cuib feliile de mere !


Nu pot sa pricep in ruptul capului de ce veveritele negre nu vor mere, da' mai bine asa, ca imi ramin toate mie !


De data asta nu ne-am mai intilnit cu Marmo', ca cel mai probabil s-a dus sa hiberneze in tuneluri, ca deja a venit frigul. Si anul trecut tot asa s-au dus devreme la nani. In schimb, au venit o gramada de pasarele.

O alta ciocanitoare venea sfioasa tzup-tzup din padure ...


                                     Cauta alune, desigur ...

                                 Eu le-am gasit deja !

                                     ... erau in casute !

 

Am mai pus o tura de alune in casute, ca sa apuce si ciocanitorile sa manince ...


                                             ----------

Cum au vazut veveritele negre ca au sosit alunele in cutiute, cum hp si ele !


                  Hai mai veve, lasa-ma si pe mine sa iau o aluna ! 


                     

         Eu ma multumesc si cu graunte ..


                                                                         ---------


Le car in cioc in padure si le ascund in gaurelele din crengile copacilor. Rezerve pentru la iarna ...

 


                                           Hai ca am plecat !


Am aflat ca pasarelul asta vesel, chickadee black cap e de fapt pitigoiul cu cap negru !


 -------

Totul era bine si frumos cind  un Blue Jay a dat alarma. Si am vazut soimul cum a trecut razant printre copacii din padure , chiar prin spatele casutei unde stateau ascunsi maimuteii cit se socoteau cnd si cum sa vina in fata casutelor. Soimul a zburat foarte jos, cam la doi metri deasupra solului si nu am apucat sa vad daca a prins ceva. Dar am vazut un stol intreg de Blue Jays cum s-au ridicat din padure si au zburat departe. 

 Toate paserelele au zburat, veveritle s-au imprastiat pe sub frunze si singura ciocanitoarea a intepenit de frica pe o creanga.

A ramas asa cu creanga intre gherute, mult si bine, pe principiul " daca eu nu te vad din cauza crengii, nici voi nu ma vedeti". Logica de maimutel.

A intepenit biata de ea, timp de citeva minute inainte sa fac filmul si inca vreo 5 dupa ce am terminat.


 Ok, acuma ca s-a sapart gasca, mergem si noi acasa ca apune soarele ( poza fara filtre, fara nimic ) !

 


                                                 Dap, totul e  "normal"..



4 comments:

  1. Cand am vazut ca ai postat mi-am pregatit ceva de papa si m-am asezat comod, desi titlul m-a cam bulversat. :) Ma bucur ca nu stiu - si ca nu stiti nici voi :) - daca rapitoarea s-a ales cu ceva. Eu m-am ales cu multa buna dispozitie, cu senin in suflet - perfect pentru noapte.
    Mi-a placut mult de tot si acest capitol din Povestiri din padurea cu casute. ❤️

    Arata superb soarele! Fantastic de fain ai reusit pozele. Chiar daca nu pare totul firesc, pozele sunt excelente!

    ReplyDelete
  2. Ma bucur ca te-ai bucurat ! Poate e mai bine asa, ca nu stim daca a furat vreun maimutel sau nu.nimic nu mai e firesc zilele astea pe Pamint ... nici macar soarele !

    ReplyDelete
  3. Minunată poveste, minunate fotografii! Mulțumesc că împarți cu noi bucuriile pe care le trăiești acolo, cu toate animăluțele. ☺

    Sper că îmi permiți să pun pe blogul meu una dintre fotografii, cu linkul de rigoare, firește.

    ReplyDelete
  4. Multumesc pentru aprecieri, Zina ! Da, poti sa pui linkul unde vrei,e ok.

    ReplyDelete