Reconstructii la cuiburi

 Iar a nins in Torontesti, ca iarna asta nu prea am avut zapada mai deloc !

                   Si eu ce fac, unde e mincarea mea ?

Lasa mincarea si mai bine spune-mi ce cauti in cuibul veveritei negre?

Pai ne-am schimbat ! Ce, chiar nu stiai ca veveritele isi schimba cuibul intre ele ca tiganu' calu' ?

                               Ma duc sa caut de mincareeee !

                                             Bingo !

O singura problema am, ca nu-mi incap in gura amindoua alunele !

A doua zi, dupa ce s-a mai topit din zapada si a iesit putin soarele, numa' ce vad ca iese veveritoiul din cuibul ala care a fost maternitatea anul trecut.

              Ce faci veveritoiule, ti-ai mai pus pungi in cuib ?

 

Pai ma mut la voi ! Cum adica de ce ? Pentru ca la voi se maninca bine, d'aia !

Da, boss, insa la noi toata lumea maninca bine, daca ma intelegi ce zic ...

                     Eh acuma si tu ! Cu o moarte toti suntem datori !

                                Despre mine vorbiti ?

           Stiam eu ca pentru mine ingrasi veveritele ! Eram sigur !

Ia nu mai fi tu atit de sigur, ca mai am si alti soimi peregrini la ospat ! Uite-i cum pindesc veverite de pe blocul de vis-a-vis !

Toata ziua stau pe antena si dau tircoale prin aer, printre blocuri, pina li se termina tircoalele si se lasa seara ...

                   Lasa-i in treaba lor, ca's ocupat cu cuibul !

Vreau sa rod toata coaja asta, sa mi-o duc in cuib, pina nu incepe sa ninga iarasi !

                           Muncesc, mai, muncesc din greu !

Da' nu pot si eu munci in liniste si pace, ca mereu  e ceva sa ma incurce !

                              Ma exaspereaza puricii astia !

                              Hei, ati vazut veverita neagra ?

                      Mno, uitati-va mai de aproape ce lucra' !

Despicatura asta verticala in trunchiul copacului e una naturala, insa veverita sapa in lemn ca sa o adincesca. Si aproape a reusit, ca a intrat cu totul in scorbura, doar coada i-a ramas afara.

                  Ma duc mai aproape sa vad ce face !

      Ma prefac ca smulg scoarta pentru cuibul meu si o spionez !

Mai am un cuib de rezerva, chiar linga scorbura veveritei negre si trebuie si el consolidat cu scoarta.

........................

...............

                E buna si de mincat, sa stiti ! E ca biscuitii ...

                    Da' nu pot nici sa maninc linistit, ca ... purici !

                                      Fir'ar sa fie de purici !

                               Nu mai pot cu atitia purici !

                       Hai mai departe cu scoarta, ca am multa treaba !

                      Scoarta asta e numa' buna ...

                                 ... da'  e greu de rupt ...

                              Hai ca poti, hai ca poti !

Am obosit si apune Sfintu' Soare si ma duc la cuib sa fac nani. 

                         Voi bucurati-va de spectacol !

.................

.................

                                              ................

Trash Panda

 Cind am emigrat in Canada, in prima zi, primul lucru pe care l-am facut a fost sa intrebam cunoscutii unde putem vedea si noi faimosii ratoni ? Veveritele le vazusem deja, erau in toti pomii de pe marginea drumurilor. Well, asteptati sa se lase seara si iesiti cu lanterna in spatele blocului si uitati-va in tomberon ( un container urias fara capac ) ! Am gasit o poza mai veche prin computer...  

 Blocul in care ne mutasem era fix in marginea padurii, la cativa metri. Veneau ratonii seara de seara in expeditie la tomberoanele cu gunoi menajer. Din pacate a trebuit sa ne mutam din bloc in citeva zile si nu am apucat sa ne imprietenim cu ei !

 

Avem casute noi !

 Azi erau -1 C afara, fara vint si cu putin soare printre nori. Adica paradisul, in termeni canadieni. Zi cu soare si cu voie buna. Iesisera canadienii la iarba verde si parcarea era full, abia-abia am gasit un loc. 

Cind am ajuns in Padurea Gheonoaiei, totul era schimbat ....

 ... mimuteii aveau casute noi, iar un nene le facea poze :

 Ia sa vedem ce s-a schimbat : acum sunt doua bird feeders si trei casute noi si strimte in locul celor vechi ...

... si erau foarte bine ancorate cu felii de tabla. Cineva facuse o treaba profesionista.

                          Tup-tup, ce mi-ai adus ?

                               Ah, bun ! Aluneeee !

Hai, ia-ti si alunele si tusti de aici, ca vreau sa ma uit mai bine la casute !

 Nu stiu ce a fost azi, da' parca venise tot orasul in pelerinaj la maimuteii mei ! A venit inca un nene sa le faca poze :

 A mai sosit cineva ? Ce ne-a adus, unde, unde, ca abia am aterizat si n-am apucat sa vad mai nimic !

                                                   Aluneee !

A venit si o tanti care se facea statuie cu mina intinsa si astepta sa vina pitigoii sa manince din palma.

Ce-mi pasa mie de alunele voastre ? Eu sunt fericita cu grauntele mele, numai ale mele ...

Ciocanitoarea lua un bob si se ducea sa il ascunda in crapaturile crengilor. Provizii pentru zile negre.

                       Muncea din greu, bob cu bob ..

M-ati capiat cu alunele voastre, cind eu doar vreau sa ma uit mai de aproape la casute ! Unde-i casuta aia veche si solida ? Aham, au mutat-o mai la dreapta, in alt copac mai infundat in buza padurii !

Ciocanitoarea ia mare cu capul portocaliu, specie rara, aia vine sa manince din casuta veche, ca e mai retrasa. Nicicum nu a vrut sa stea la o poza mai de D-ne ajuta ...

 Casutele astea noi imi dau batai de cap ! Cine le-a construit are ceva impotriva veveritelor, sunt sigura de asta ! Uitati-va si voi cum sunt construite, fix in ciuda noastra !

Inca nu m-am prins cum trebuie sa ma asez cit mai comfortabil. O fi mai bine asa ?

                       Da' tot in cutie trebuie sa intru ...

                   ... si e complicat, ca e strimt a naibii ...

              ... si nu am loc in casuta, da' ma descurc ...

... ca m-am nascut cu echilibristica in singe .

   Da, pina la urma tot sus pe acoperis e cel mai comfortabil !

Nu, nu eram destui spectatori la casute, ca au mai venit inca trei ! Faceau poze cu echipament profesional, pentru nu's ce forum, ziceau ei.

                                 Eu sunt nou pe aici ...

                                ... m-am acomodat ...

... si acum sunt de-al casei printre celealte animalute.

                    In copacii din cealalta parte a parcarii ...

... stateau turturelele si supravegheau atent miscarile de la casute. O fi safe, o fi safe ...

Turturelele sunt foarte delicate, sfioase si precaute, asa ca au inceput sa vina rind pe rind, pina s-au adunat vreo 20-30 sub pomul cu casute.

Nu am vazut nici un animal sa manince mai elegant si mai delicat decit turturelele. Niciodata nu le-am vazut sa infulece, ori sa se certe intre ele pe mincare.

Apoi, una dintre ele a facut ceva ce nu le sta in obisnuinta : s-a aratat interesata de casute ! Niciodata nu au facut asta, ci intotdeauna alegeau sa manince doar de pe jos si doar graunte.

Nuthatch-ul s-a dus in casuta sa isi ia mincarea si turturica supraveghea curioasa operatiunea .

M-am uitat cu atentie, insa nu, nu s-a dus si turturica la casuta, desi am vazut ca era tentata. Poate data viitoare ...

Monstruletul venea din padure cu viteza luminii. Doar cind statea pe loc reuseam sa-i fac poza.

                          Fuguta-fuguta direct la casuta ...

... si apoi am vazut o coada furisata printre crengi si asta a fost. Dus a fost !

Auziti, voi ati observat ca lipsesc Blue Jays ? Unde s-au dus de nu vin nici sa manince ?

Eu nu am vazut decit pitigoi ...

Nici mie nu mi-e dor de ei, ca sunt rai, zburatacesc si ciupesc de coada pe toata lumea !

Uite ce bine imi este fara ei, ca pot minca graunte si alune pe alese, de unde vrea pana mea !

                              Iar ai venit, mah ?!

                                Pai mai vreau alune !

Am vazut alt Monstrulet care vine sa-mi fure alunele ! Au alergat unul dupa altul prin copac in sus si in jos, tiraind si latrind pina cind s-au prins ca exista suficiente casute pentru fiecare.

   Abia atunci s-a facut liniste si sa dus fiecare la casuta lui  !

        Primul Monstrulet a terminat primul de mincat ...

                ... si-a luat o aluna sa aiba de drum ...

 ... si a plecat inapoi in padure tot cu viteza luminii, desigur .

 

  

Celalalt Monstrulet a mincat linistit pina cind a trecut un elicopter pe deasupra noastra si s-a panicat...

 

                       ... si s-a ascuns in cutiuta !

 Pitigoiul zice ca pot sa ies din ascunzatoare ! Sa ies, sa nu ies ... oare chiar sunt safe ? !

A stat el putin pe creanga si a adulmecat situatia, dupa care a tisnit cu viteza luminii si dus a fost in padure.

                     Pitigoiul nu a avut nimic impotriva ...

Eu am inghetat de frig, asa ca ne stringem jucariile si plecam inapoi in lumea civilizata ...

 ... pe linga statia pompierilor inapoi spre casa. See you next time !