Wednesday, June 16

Veverita cere ajutor ! - Day 1

                                              Ai venit la noi la casute ?


           Da' macar ne-ai adus alune din alea bune si sarate ?


          Nu va mai certati, ca am adus alune sa ajunga pentru toti !


                              Nu creeed ! Ma duc sa vad !


                               Yummy-Yummy !


                          Fuguta sa le ascund in padure  !

                              Avem alune si pentru vrabii ...


                                    .... si pentru toate ciocanitorile ...

 

.....................................................


... si pentru toti smecherii din padure, care pindesc alunele ascunsi in pomi !


Cum prindea liber la casute, cum se ducea sa fure aluna si zbura cu ea inapoi in pom !


Sus in pom minca cu grija si facea safety check ba la stinga, ba la dreapta ca soimul vegheaza si el ascuns tot prin pomi...


... si din cind in cind mai arunca o privire si pe jos dupa alune .


Cit timp ma uitam sa-i fac poze Blue Jayului, nu am observat sa a venit din padure Monstruletul. Cu chef de cearta  ! Venise sa dea afara veverita neagra din casuta ...


... sa ramina numai el stapin peste casuta cu alune !


Alungata, veverita neagra s-a dus la alta casuta, una care se balangane si e mai greu de mincat de acolo .


              Isi lua aluna si o minca apoi comod pe crengi in pom.


              Calare pe crengi e cel mai safe, va zic eu !



                          Voi ati vazut cine vine din padure ?


Nu, mai, nu vrabiile, ca pe alea nu le baga nimeni in seama !


Mot Alb venise din padure si se asezase fix linga mine, la o palma de cotul meu si statea si se uita tinta la mine. Se facuse statuie si ma fixa cu privirea !


Linga mina mea era punga cu alune si mincare. Initial am crezut ca sta si cugeta daca sa treaca pe linga mine in drum spre casute, ori sa ma ocoleasca prin padure. Asa ca am stat nemiscata, insa nemiscata statea si veverita, cu ochii tinta la mine ! Am zis ca hai, ii fac niste poze, ca sigur o sa plece la casute cind vede ochiul ala mare ca se zgaieste la ea. 

Nu, nici gind sa plece spre casute, iar eu nu intelegeam de ce, ca doar erau o gramada de alune acolo. Se uita fix in ochii mei, se facuse statuie, dar eu lemn Tanase, tot nu pricepeam care-i faza ! Biata veverita, daca a vazut ca nu are cu cine, si-a luat inima in dinti si s-a apucat de cotrobait in punga cu mincare !


Alunele erau intr-o punga legata la gura si nu avea cum sa-si ia singura, dar acum ca am inteles ce vrea, i-am pus alunele in iarba sa manince.


Si a mincat biata de ea ! Era disperata de foame, atit de disperata incit a venit sa-mi ceara ajutorul !


A stat si a mincat la picioarele mele 4 pumni buni de alune, ca ma si miram cum de mai poate minca. Biata de ea era lihnita de foame, cine stie de cind nu mincase ceva consitent ! Si da, au latrat cainii din parcare, au racnit puradeii, au trecut oameni prin parcare dar ea nu a plecat de la picioarele mele.

 Celelalte animale fugisera in padure de frica, dar Mot Alb a ramas sa manince, atit era de disperata de foame. La un moment dat venisera niste femei si filmau ca la spectacol cum statea asta mica si minca linga mine ca un animal domestic. Erau toti o mirare si trebuia sa explic tuturor ca veverita a venit sa-mi ceara ajutorul si stau cu ea sa o hranesc, ca uite, e bolnava biata de ea, iar voi faceti liniste ca sa nu osperiati !

Ma miscam, ma foiam, imi beam ceaiul, am dat punga cu brocoli lui barbatu-meu, pe deasupra veveritei, insa Mot Alb statea relaxat la picioarele mele de parca era pisica mea, nu animal salbatic !


Si am inteles abia cind l-am vazut pe veveritoiul asta  ca venea fuga dinspre casute, miraind spre Mot Alb pregatit sa il alunge inapoi in padure ! Deci de asta nu se dusese Mot Alb la casute, pentru ca bolnav fiind, celelalte veverite nu il lasa sa se apropie si il gonesc ! Disperat  si haituit, venise la mine sa-mi ceara ajutor. 

Asta e foarte adevarat si verificat de noi de-a lungul anilor : daca un animal are nevoie de ajutor, la mine vine sa il ceara, indiferent cine sau cati oameni sunt sau nu sunt in zona. Daca vrea sa se joace ori sa se imprieteneasca, merge direct la Omul Meu.

Eu ma simt super onorata cind un animalut ma investeste cu incredere.


Si am tipat la veverita agresiva sa il lase in pace pe Mot Alb, ca e sub protectia mea ! Lasa-l in pace si mergi inapoi la casute ! Hai, inapoi ! S-a executat instantaneu ! A facut stinga imprejur si dus a fost la casute. Bineinteles ca animalutele inteleg ce le spui ; nu inteleg ele cuvintele, dar inteleg mesajul, in special cind sunt certati.


Mot Alb a mincat cit a putut el de mult si apoi a plecat inapoi in padure sa-si faca siesta. Din ce am vazut , pareca s-a infectat cu ceva parazit si mai e si batrin. Veterinarii nu au voie sa ajute animalele salbatice, iar daca o duc la centrul pentru animale salbatice ( daca mai exista  ! ) refuza sa o trateze pentru ca ... e batrina si se va intoarce la cuib de unde se reinfecteaza iarasi, deci nope. Singura varianta ar fi sa-i arunc eu ceva mincare cu Ivermectin dozata de vreun veterinar din Romania, parandarat, insa mult succes cu cumpararea pastilelor fara reteta, in vremea isteriei mondiale !

                            Stiu, e trist !


                 La casute, chipmuncksii erau netulburati ...

                        ... rontaiau seminte de floarea soarelui ...


                             ... si aspirau seminte ...

Apoi a venit marmota mama la locul de intilnire ( se vede riul in spate ) unde ii lasasem mincare. Statea cuminte si minca morcovi ...


                                   Vine cineva ?

              Sigur ca vine ! Puiul ei venea titptil din padure ...


WTF, de ce e asa speriat ? Asta micu' vine tatonind terenul de parca nu s-ar duce la ma'sa, ci la o marmota dintr-un clan vecin !

Exact atit a indraznit sa inainteze ! Odata s-a uitat mama Marmo' la el, si asta micu' a zbugit-o speriat in padure....

 


 ... si s-a catarat intr-un copac din apropiere de unde se uita cu jind cum ma'sa maninca delicatese si lui nu-i da ...

Ce sa fie, ce sa fie ? Mama Marmo' si-a intarcat puii si acum fiecare e pe cont propriu, legea junglei. Nu se mai cunosc, se lupta pentru mincare si suprematie ca si cind ar fi doi straini.


Pe mama Marmo' o durea fix in coada ca ala micu voia si el o foaie de varza !

Tot ce o interesa era sa nu fie deranjata de nimeni cit maninca.


De sus din pom pindea un Blue Jay, poate prinde si el o aluna de pe linga marmote ...

De sub crengi pindea o veverita, poate prinde si ea vreo aluna de la marmote ...


... si s-a apropiat tiptil pina cind a reusit sa gaseasca una !


..............


Da, am avut grija de marmotelu' ala mic ! I-am aratat ca ii pun morcovi si brocoli sub pomul in care se proptise, sa coboare sa manince si am plecat si eu spre casa.


No comments:

Post a Comment