Saturday, January 9

Ingeniozitatea veveritelor

A dat o bruma de zapada pe la noi, fapt pentru care, dimineata cand deschis geamul, aflu rapid daca m-a cautat cineva ...


Mititeii incep sa vina si sa manace sub geam : nu stiu cum se face, ca imediat ce deschis geamul, in maxim 5 minute, sub geam am 4-5 veverite . Cred ca astia mici stau de paza , sa nu scape momentul cand se deschide "cantina" ...




Pentru ca sunt multi, incepe distractia : se urmaresc unul pe altul cu maxima atentie :


Si in timp ce manaca , observa unde isi ingroapa celelalte veverite alunele ( in zapada, desigur... ).


Dupa care, normal, imediat ce o vevrita termina de ingropat aluna, alta veverita merge ,o dezgroapa si fuge cu prada. Unul ingroapa, altul dezgroapa, noi cu spor muncim ...






Fiecare vevrita, pe langa portia de alune, a primit si bucatele de paine, sa aiba de dus la cuib. Asta vara le aruncau pe jos si refuzau sa le manace, dar acum sunt foarte gustoase, mai ales daca e paine uscata. nici macar Nebunelu' nu mai face mofturi :


Era atat de infometat, incat se prefacea ca nu simte ca il mangaiam : pe coada, pe labute, pe spate ...nimic !


Se pare ca are zile grele, ca cealta veverita argintie, mama lui, incearca sa-l detroneze din pozitia de rege al veveritelor ! A inceput sa sara la geam, si sa-l maraie, sa chitaie la el, fara frica. Si Nebunelu '....surpriza, dar sta cuminte si isi asteapta randul la alunele de pe geam :


Veveritele au fost hranite, geamul s-a inchis, insa ele ...protesteaza ! Se pare ca ele sunt de alta parere decat mine : incep sa caute alune prin zapada, adulmeca fiecare centimetru si apoi stau mirate in doua labute : ce-o fi si asta, de ce nu ne mai da alune ?




Si cum alune chiar nu mai sunt, Mucezii mei incearca sa ma convinga, poate-poate  : imi bat in geam cu nasul , poate ma indur si il deschid .... Hai, chiar nu mai deschizi ?




Dupa ce s-au convins ca geamul nu se mai deschide, au plecat. Nu mai era nici picior de veverita, sau cel putin asa am crezut eu ... cand mi-a batut in gem un Muced mic, amarat  si cu bobite de gheata in balanita. Ma privea trist, amarat : hey, eu n-am mancat azi...pentru mine chiar nu ai nimic ? Si n-am rezistat sa nu-i deschid geamul ....


Dupa care, am avut inspiratia sa dau un ochi pe scara de incendiu, pe care circula veveritele ( ele locuiesc sub acoprisul cladirii ). Vad acolo cum ....un veveritel mic si rau, statea de paza ! Pur si simplu l-au trimis pe asta mic sa-mi bata la geam, ca sa deschid cantina din nou !


Si pentru ca am deschis deja, sa-l hranesc pe ala mic si oropsit, veveritele mele au dat buluc pe scara de incendiu si din nou, am avut veverite la geam  ... trucul le-a functionat. Le-am tot promis ca o sa ma razbun, si am tot amanat. Da' pana la urma, o sa ma tin de cuvant, ca m-au tepuit de prea multe ori ...

No comments:

Post a Comment