Saturday, July 3

Truc

Mama ratonilor si-a inventat un truc nou : cum se inseareaza, cum apare singura la geam si cere de mancare ( puii mi-i aduce noaptea la 2 si mai manaca o data cu ei )




Dupa care, mancare de voie ...

Si ma oftic cand ma mangaie si nu ma lasa sa manac linistita ...

Si nu mai vreau sa plec decat daca imi pune in fata plasa de tantari ...

5 comments:

  1. Veve, este o mare fericire să poţi mângâia un raton! :) Din copilărie visez să fac asta... Ei sunt sălbatici, nu-i aşa? Curiozitatea îi face să se apropie de oameni sau foamea? Se lasă giugiuliţi? :) Au trecut vreodată mai departe de pervaz?
    Ieri m-am delectat cu mai multe dintre postările tale, sunt grozave! :)

    ReplyDelete
  2. Ratonii sunt salbatici si nu se apropie de oameni. Vin si cauta in tomberoane, insa daca incerci te apropii, ei fug.
    Ei nu se apropie de oameni : aici toti canadienii n-au crezut ca ma joc cu ei, pana nu le-am aratat pozele. Si asa erau panicati si ma sftuiau sa nu mai fac, ca sunt salbatici, ca sunt agresivi, etc.
    Eu nu cunosc pe nimeni care sa mangaie ratonii. Stiu doar o romanca ce merge in parc si le duce mancare la ora fixa. Si am mai vazut o poza intr-un ziar din SUA cu un sofer de autobuz, care le duce mancare la capat de linie , la ora fixa. Atat.

    Cu ratonii mei m-am imprietenit in timp ( mi-a luat vreun an ), treptat . Dupa ce prima serie s-au imprietenit, a mers vestea in comunitatea ratonilor, si au inceput sa ma viziteze mai multi pe sub geam. Acuma am generatii intregi ...

    Se lasa giugiuliti, insa ei nu inteleg ce-i aia si la ce le foloseste ... De multe ori scutura din cap sau ma indeparteaza cu labuta, cand nu vor sa-i ating. Nu sunt ca animalele domestice, sa se bucure de mangaieri : n-am sesizat asta la nici unul dintre ei. Ei pur si simplu accepta sa fie mangaiati, pentru ca primesc mancare ( adica daca vor mancare, trebuie sa stea la scarmanat ). Din pacate, ei nu inteleg ce-i asta.

    Da, mi-a sarit un raton in casa. Am scris asta pe celalat blog al meu ( nu vreau sa las aici adresa ), asa ca ti-o voi lasa "personal" ...

    ReplyDelete
  3. Mulţumesc, am citit un articol excepţional! :)

    ReplyDelete
  4. Nu ma mai satur nici eu citind - vreau si euuuuuuu :)
    M-am indragostit de lumea voastra - e ca un rai al animalutelor... :)

    ReplyDelete
  5. Corina, intr-adevar e raiul animalutelor salbatice aici : legea i-a dresat pe oameni suficient de bine, incat sa nu le agreseze, asa cum se intampla in Romania.
    Veniti si voi in Canada, si veti avea ocazia sa va deschideti propria cantina a animalelor ( daca locuiti la parter ). Eu sunt foarte fericita ca am reusit sa invat animalutele sa se prezinte la "ghiseu" si sa-mi ceara de mancare. Daca nu ar fi fost animalutele, as fi luat-o razna in tara asta : ele sunt singurele care ma ajuta sa supravietuiesc, pana voi reusi sa scap din tara asta.
    Oricum ar fi, sunt grozave .

    ReplyDelete