Prietenosu'

Prietenosu'  e unul din cei 5 pui, pe care i-a adus ma'sa caraitoare la geamul meu. El este cel care vine si bate la geam, sa ma anunte ca au sosit ... De cateva zile, ma'sa vine doar cu puiul asta : ceilalti 4 puisori, nu stiu unde sunt.

                                                            Ce avem la cina ? Inghetata Sefului ?

                    Mmmm , e buna ! O sa-i mananc toata inghetata : nu las nimic in farfurie !

   Mai primesc si altceva de mancare, sau trebuie sa plec sa-mi caut singur ? La tine in casa, desigur ...

                                             Carnati ?  Cine ne-a facut donatie de carnati ?

                                       Sunt buuuuuni de mi se incurca limba in gura ...

                                  Daca iti arat ca te iubesc ... mai primesc un carnat ?

                          Primesc doar apa ? Asta-i tot ? Sunt dezamagit.... da' mi-e sete ...

                                       Zici ca trebuie sa manac bobite ? Ma mai gandesc ...

                                           Bine  ... Hai, treaca de la mine, ca mi-e foame !

Insa, mai intai trebuie sa verific daca mama ma mai asteapta sub geam ! Ma tem sa raman singur aici !

                             M-m linistit : mami a zis ca ma asteapta atat cat e nevoie !

Matzele astea ma enerveaza la culme ! Sa stii ca le musc !  

               Pentru ca avea chef de joaca, am avut proasta inspiratie sa-i dau o biluta de sticla  ...

  Atata ca el a inteles ca ... e de mancare ! Si s-a chinuit bietul de el, sa o crantane intre dinti !

Dupa care, a scuipat-o afara, si o studia cu frustrare ...  Iar eu am facut planuri cum sa-i fur biluta ( ca sa nu o inghita, sau sa-si sparga dintii ) : i-am distras atentia, si i-am furat-o dintre labute . Ca-i mic si fraier.
Cu el mi-a mers, da' cu Sefu' nu fac glume d'astea ...

Pleaca Prietenosu', ma culc si eu .... Pe la 3, bate cineva la geam : deschide ca mi-e foame ! Si cand deschid ... stupoare : 3 ratoni uriasi, enormi, stateau la o distanta respectuoasa de geam, aliniati si asteptat sa pun apa si mancare ! Nu s-au miscat, nu s-au clintit, pana nu am terminat de pus masa ...
    Nu stiu daca sunt d'ai mei sau nu . Insa asa monstri de ratoni ( dulai ) n-am vazut in viata mea ! Pacat ca nu va puteti da seama de marime, din poza ... Da' privirile fioroase le puteti vedea ( ma urmareau sa vada daca pun mancare sau nu ) ...

Poza Zilei !

                                              Din fata ...

                                                        Din profil ....

Sunt contorsionist !

                                             Mai intai imi vreau portia de inghetata !

                                     Vino si tine de caserola, ca nu ma descurc de unul singur !

                                    O sa te ling pe maini , ca sa stii cat de tare te iubesc ...

                   Iar trebuie sa ma joc cu crocodiulul asta stupid ?   Bineeeee, hai ca va fac pe plac !

                              Eeeeeei , las' ca stiu eu cum sa scap de corvoada cu crocodilu' !

                    L-a luat usurel in brate si ... l-a aruncat pe geam ! Si pufnea nervos pe nas !

                         Acuma, ca am scapat de crocodil, putem sa ne jucam altceva ?

Ah, am inteles ! Vreti sa vedeti labuta ! Sa stiti ca e aproape vindecata, insa trebuie sa am grija cand calc ... inca ma doare ...

                                            Asa ca am grija sa o feresc .... sunt atent !

                                            Vrei sa vezi cat de mic pot sa ma fac ?

                                                      Nu o sa-ti vina sa crezi ....

                                                          Gata, m-am facut pachetel !

                                V-a placut ? Nu-i asa ca merit si eu o rasplata ? Niste bobite ?

                         Ei las' ca imi iau si singur, daca nimeni nu se inghesuie sa ma serveasca !

Poza zilei !

Murdarici

Ploua afara ... cineva imi bate la geam ... Ratonelul asteapta cuminte sa-i deschid geamul, sa desfac capacul la cutie, si se apuca de mancat : natural si fara teama, de parca ar fimancat dintotdeauna din cutia aia ...

                             Aveti cumva impresia ca as fi timid ? Sau ca as avea vreo teama ?

Initial am crezut ca-i Seful .... si nu mi-am dat seama ca e o ide mai mititel ... Chiar ma miram ca uite ce cuminte e Seful nu mai tresare speriat cand incep sa-l mangai, nu se mai arunca cu gura dupa mine cand il ating !
  Am intrat la idei cand am vazut ca isi scoate capul pe geam afara si "vorbeste" cu ratonul cel mare si caraitor de aseara ( azi nu mai caraia, ca deja ma considera ca fiind cea care are grija de ei ) ! Caraitorul se asigura din timp in timp, ca ratonelul din geam e ok si nu i-am facut nimic rau ! Cum se asigura ? Pai isi atingeau nasurile si Caraitorul il adulmeca pe tot corpul ...
    Iar asta mic era "educat" sa iasa din timp in timp la geam, ca sa-l verifice ma'sa ca totul e ok ...

                                      Oricum, ma'sa manca si nu scapa din ochi geamul ...

Ratonelul asta mic este cel care ieri l-am vazut prima oara si mi-a mancat din mana.
 Cand intra in casa, totul e nou si necunocut pentru el .... De ce nu are nici cea mai mica tresarire de teama ( toti ratonii fara exceptie, au fost tematori si au avut nevoie de timp sa se familiarizeze cu mine, cu lucrurile, pana sa inteleaga ca nu le face nimeni rau ) ?
    Asta mic se comporta de parca ar fi la el acasa : ori e lipsit de instinctul de conservare, ori mie imi scapa ceva ...

Se joaca cu mine, ma lasa sa-l mangai, sa-l scarpin, sa-l trag de coada ... orice ! N-are nici cel mai mic reflex, nici o tresarire de teama ( ca nu stie ce urmeaza sa i se intample ) ...

Invazie de ratoni !

Noaptea pe la 1, cineva batea la geam ... am crezut ca e Sefu' ( tocmai ce plecase de vreo 2 ore de la mine ). Deschid geamul, si vad .... un raton urias, care facea car-car-car catre mine : e limpede ca nu era de-al casei . Cu atat mai mult cu cat atunci cand am aruncat bobite jos, s-a speriat si a fugit sa se ascunda dupa coltul blocului ...

Cine nu s-a speriat ? Pai ratonelul mic.... puisorul ! El n-a fugit, ci se juca in continuare in vasul cu apa de sub geam ...

Pana la urma s-a apropiat si caraitorul cel mare : voia sa bea apa, ca afara erau ( ziua ) vreo 40 si ceva C ... Da' nu ma scapa din ochi ...

Le-am lasat bobitele sa manance, si m-am dus inapoi in camera. Dupa o vreme, m-am dus din nou sa vad ce fac ( de regula isi varsa apa si trebuie sa le pun alta )

                                  Si vad ca vin de dupa colt ... doi ratonei mici si cam timizi ...

           Plus curiosul asta care se ridica in doua labute si n-am reusit sa-l prind in poza ... erau 4 puisori ...

                           Si cand fac apelu ' ... aveam 5 ratonei mici .... plus ma'sa caraitoare !

Le las mancare jos si plec. Dupa o vreme ... bate cineva la geam . Ma duc, deschid : un ratonel mic si curios !
                                                           Hai spune, ma lasi in casa ?

Nu s-a ferit, nu s-a speriat ... nimic ! Doar ma cunostea de adineaori, ca i-am dat de mancare .... Nu mi s-a intamplat niciodata ca un ratonel sa vina din prima la mine si sa-mi manance din palma . Cu atat mai mult cu cat ma'sa continua sa ma maraie si apoi sa fuga sa se ascunda, cand ma vedea ca ies la geam ...

Dupa el a urcat alt ratonel, care a bagat capul pe geam, si cand a vazut aparatul foto, a zbughit-o inapoi ..
Nu, ratonelu' cel prietenos n-avea stres ...

Si acuma, nedumerirea mea : ratonii astia n-au fost niciodata lamine, nu m-au vazut niciodata. DE UNDE si CUM s-au prins ei, ca trebuie sa vina sa bata la geam ca sa primeasca mancare ?