A venit toamna la casute ...
A plouat ieri si au crescut ciupercile : Iasca galbena sau chicken of the wood ...
Locul in care magina devine realitate, arata asa : parcarea. Vis-a-vis de parcare trece o alee si apoi urmeaza o pajiste cu loc pentru gratare, dupa care padure.
In partea opusa a parcarii e locul cu casute. Chiar in fata linga masina alba unde se termina parcarea, incepe padurea.
Poza e facuta cu spatele la parcare si fata la casute. In spatele astor doi copaci din fata, urmeaza un mal abrupt de pamint cu padure, cam 100-200 metri latime de padure in spatele carora trece riul Don River si apoi urmeaza din nou padurea.
Azi la casute e cam pustiu, doar o omida adormita in copac :
Cineva a lasat o bucata de mamaliga pentru maimuteii mei. Sau Vampire Food, cum zice tovarasu' meu de joaca, ( indian ), ca doar eu vin din Dracula's Land ...
Astia cu mamaliga mai mult ca sigur ca sunt romani si daca citesc pe aici, le multumesc pe aceasta cale !
Vulturul da tircoale, soimul la fel. Se invirteau incontinuu deasupra casutelor si astia mici se ascunsesera de frica si asteptau sa plece pericolul :
Cum au plecat vulturii, cum au aparut banditii ...
... care dupa bunul lor obicei, s-au urcat in copac si au asteptat home delivery :
... da' nu oricum, ci doar cu felii de paine intregi, cum le place lor :
Hai sa ne luam painea si sa mincam...
... aici pe casuta !
Era sa cad, ca m-am intimidat de cum ma urmaresti, femeie !
Si era sa-mi scap si felia din labute, numa' din cauza ta !
Colac peste pupaza, acum ma musca si puricii ! Stii ca tu i-ai adus pe astia, da ?
Ce D-zeu e in neregula cu tine, femeie, de nu ne lasi sa mincam linistiti ?
Give me some privacy, for the God's Sake !
Bine mai intimidatule, las' ca ma duc in partea cealalta sa o chem pe Marmo sa manince banane !
L-am strigat pe Marmo' Biluta, am aruncat paine pe jos si am asteptat la marignea padurii sa apara mititelu' printre copaci.
Cind m-am dus in padure sa verific, l-am gasit fix asa ! Statea si povestea cu un Blue Jay, care pasare niciodata nu sta intr-un loc, e mereu nelinistita si in miscare !
Si a stat Blue Jay-ul si a stat si s-a uitat cum am venit linga Biluta si cum il mingaiam. Blue Jays niciodata nu stau aproape de om, no matter what, sunt extrem de speriosi. Dar asta statea relaxat la doi pasi de noi si eram 3 oameni ... Asa ca ne-am gindit ca Blue Jay-ul o fi ranit si nu poate zbura si ne gindeam cum sa il prindem ca sa il ducem la spitalul pentru animale salbatice ( veterinarii nu au voie sa trateze animalele salbatice ).
Statea Blue Jay-ul si il veghea pe Biluta, nici nu misca ! Marmo Biluta era speriat asa cum este el in ultimul timp si foarte trist, tristetea aia pe care o au in ochi orfanii si copiii neiubiti de psihopatii de parinti. Acelasi feeling a avut si partenerul meu de joaca, deci ne-a fost foarte clar ca Blue Jay-ul pur simplu il proteja pe Biluta. Ii simtea durerea si il consola.
Am avut dovada clara in momentul in care Biluta a terminat de mincat, ne-a intors coada si a plecat spre vizuina, Blue Jayul a zburat in copac bine mercy, perfect snatos si functional, ca nu avea nici o problema ! Povestea cu Blue Jay-ul nu s-a oprit aici, ci doar eu trebuie sa ma opresc din motive de privacy, sorry !
In timp ce Marmo Biluta minca banane si paine, a venit un bandit caruia i-am aruncat si lui bucatele de paine. Statea la doi pasi de Biluta, umar in umar cu Blue Jay-ul si ne spiona atent :
Credeti ca avea chef sa manince ceva ? No way ! Se invirtea pe loc si tot incerca sa se apropie de noi si sa vina linga Marmo Biluta !
Mititelu' era pur si simplu gelos si voia si el sa vina sa il mingaiem ca pe marmota ! Singura problema e ca daca se apropia mai mult, se speria marmota, asa ca a trebuit sa il tinem la 3-4 pasi distanta si sa il certam ca sa isi manince painea.
Da mai banditule, stim ca si tu vrei sa fii mingaiat si iubit !
Inapoi la casute, Mot Alb lenevea pe creanga din virful copacului, semn ca vulturii si soimul au plecat demult . Mititelu' mincase alune si biscuiti, iar acum isi facea siesta.
Pasarelele Chickadee inca nu si-au revenit din sperietura trasa de pe urma soimului peregrin, asa ca vin tiptil, fura o saminta si fug sa se ascunda. Nu mai cinta, nu mai topaie pe crengile copacului, nu mai zboara in cercuri in jurul capului nostru. Sunt triste si sufera. Cel mai probabil sunt in doliu dupa copilul pe care l-a furat soimul.
...si la casuta :
In schimb, au venit ciocanitoarele. La inceput mai timid ...
Au cercetat terenul sa se asigure ca sunt safe ...
Amindoua au verificat copacii de jur imprejur, de la radacina ...
... pina sus spre virful copacului ...
Din cind in cind se uitau in jos, ca sa se asigure ca totul e safe acolo :
.... si abia apoi s-au dus la casute sa manince !
---
---
Surprinzator, singurul care a speriat ciocanitorile, a fost Nuthatch-ul, care e de 3-4 ori mai mic decit ele ! Mititelu' si-a intins aripile, si-a infoiat penele si s-a rastit la ciocanitoare, care s-a dat la o parte respectuos din calea Nuthatch-ului ! Pacat ca nu am putut prinde pe film ori poza !
Inainte de a pleca spre casa, cine credeti ca apare din fundul padurii ? Alphonso sconcsul ! Intai s-a dus si a verificat vizuina marmotelor, care acum e blocata la intrare cu o gramada de pamint si nisip ( marmotele au facut-o ) :
Si apoi a venit spre casute, ca i-am aruncat bucatele de paine :
Adulmeca ...
Noi a trebuit sa plecam acasa, dar as mai fi ramas ca sa ma imprietenesc si cu sconcsul. Nu ma tem ca ma stropeste, ca animalele nu fac magarii de dragul de a face rau, cum fac oamenii, ci teama mea era ca vin urlatorii cu muzica data la maximum in masini, cu boraci care rag ca niste psihopati cu jucarii ce sunt ei, cu caini latratori si imi sperie sconcsul, care saracu' va stropi de frica, pentru ca asta e modalitatea lui de autoaparare. Asa ca am stat la distanta, am facut cateva poze si am plecat.
Give me some privacy, for the God's Sake ! ........ Hahahahaha ...
ReplyDeleteÎmi place tare mult modul tău de a povesti și grija ta față de animale!
Ai văzut ce mică e lumea? Se pare că cineva vrea să facă și din ratoni niște ... mămăligari! Hahahaha!
Weekend plăcut!
Incep sa devin dependenta de acest nou... film in serial "Povestiri din padurea verede". :) Imi place tare mult cum povestesti si doar ca nu simt blana marmotei in plama si tristetea pasarelelor care si-au pierdut puiul, in inima. Si am tendinta de a mangaia si eu un bandit ochios! :) Aud ciocanitorile care lovesc in trunchiul copacilor si pe bandit molfaind paine! :))
ReplyDeleteIntr-un timp, in zona verde de la bloc, se auzea o ciocanitoare, si o tot cautam cu privirea, fara succes, dar intr-o zi... s-a oprit la rama geamului deschis si a inceput sa bocane! Ma uitam fascinata si nu-mi venea sa cred! Habar nu aveam ca exista si ciocanitori verzi! :)) Am aflat mai apoi, cand am aflat si faptul ca pasarea pe care o auzeam uneori si parea ca rade e aceasta cicanitoare. Sunt ani de cand, din pacate, nu am mai auzit-o...
Uitasem intamplarea cu ciocanitoarea la fereastra. :)
Esti funny Veve, iar faptul ca iti gasesti timp sa te duci in padure, sa cauti animalutele, sa stai cu ele, sa le dai sa manance si sa scrii despre asta nu dovedeste decat ca ai o placere vecina cu pasiunea pestru asta. Stii cum se zice, fiecare cu pasaricile lui, in cazul asta, la propriu :). Sper sa mai tina vremea cu tine si sa nu bage animalutele in scorburi prea devreme ca sa te mai poti duce sa le vezi:). Te duci de fiecare data in acelasi loc sau te duci in mai multe parcuri?
ReplyDeleteElla, weekend placut si tie, banditii te saluta , ca tocmai m-am intors din padure ! Azi au avut paine in meniu...
ReplyDeleteDiana, eu sunt demult dependenta de intimplarile din padurea verde si daca as putea m-as muta acolo intr-o scorbura sau ceva. In viata mea n-am auzit ca ar exista ciocanitoare verzi, dar natura e mereu surprinzatoare .
Francisca, astea nu-s intimplari inventate, ci chiar asa se intmpla, eu doar repet ce povestesc animalutele acolo in padure ! Ma duc de fiecare data in acelasi loc, in Serena Gundy Park, zis si Leslie Park prin comunitatea de romani. Sa stii ca nu e placere, nu e pasiune, ci e o nevoie a sufletului fara de care nu pot functiona. E un special kindness pe care il gasesc doar la animale.
Foarte fain. Pacat ca s-au speriat micutii de la pasarea aia rapitoare. Dar biluta de ce e suparat?
ReplyDeleteBiluta era suparat dintotdeauna, era trist si umbla doar singur, pentru ca e orfan. Intr-adevar, locuia in vizuina cu celelalte marmote, insa nu il acceptau pe linga ele si nu il tratau ca fiind din familie, pentru ca era orfan. I-am simtit durerea, stiu exact despre ce vorbesc. Biluta nu e o marmota vesela, o poti vedea in ochii lui.
ReplyDeletesaracutul de el :(
Delete