Hello !
Bine ati venit la casute !
Unde ziceai ca sunt alunele ?
Ah, uite una !
Uite si mai multe alune !
Si eu am gasit !
Unde, unde ?
Hai Veve dupa aluna !
Pitigoiul ...
... se lupta sa manince o saminta atit de mica incit noi nici nu o vedeam !
Pitigoiu', hai la tata dupa alune !
Mai vii inca o data ?
Vine Marmo' !
Uite-o !
Marmo' sa rasfata in stilul ei caracteristic : s-a bagat toata in mine, lipita de picior ca sa ma simta si astepta sa ii tin bananele cu mina.
Stai putin sa ma scarpin !
Gata ! Mai da-mi banana !
A mincat toata banana ...
... a lins ultimele firmituri din palma si nu a mai vrut alta banana !
...si apoi s-a urcat si statea intinsa pe burtica pe piciorul meu si ma tinea strins cu labutele ( in poza se mai vede abia cind se dadea jos sa plece ). Ma imbratisa afectuos pentru prima oara !
Erau mai la marginea parcarii niste trecatori care se oprisera uimiti cind au vazut ca hranesc marmota si aia ma intrebau da' ce face, de ce s-a blocat pe piciorul tau ? Nu s-a blocat mai nene, ci ma imbratiseaza de ramas bun, pentru ca stie si e utima oara cind ne vedem, ca se duce sa hiberneze. Si datorita ei, acuma stiu si eu !
( Asta se intimpla la sfirsitul lui septembrie, iar anul ast avara a venit cu o luna mai tirziu si a plecat cu o luna mai devreme, iar marmotele merg la hibernare mai devreme decit ratonii, imediat cum se raceste vremea ).
... si s-a dus in spatele meu unde pusesem eu niste oase si bucati de pui de la rotisor pentru ratoni.
Era curioasa si a luat o inghitiura insa a renuntat ca era cih !
A venit inapoi la mine sa imi spuna ca pleaca. Intotdeauna asa face : vine linga mine si se uita in ochii mei si zimbeste, face stinga imprejur si pleaca in padure. E modul ei de a ma saluta de plecare. Bye, Marmo' !
La casute, timpitul ala de Blue Jay ...
.... urla asa de rau a pericol, incit speria toate animalele. Cind l-a auzit, primul reflex al veveritei a fost sa se ascunda printre crengi !
Ciocanitoarea s-a ascuns si ea !
Apoi a tras cu ochiul sa verifice daca e in siguranta ...
Abia a indraznit sa se miste putin ...
Si abia apoi s-a dus tiptil la casuta !
Mititica minca seminte cu foarte mare stres si agitatie ..
Apoi au venit ciorile. N-au astea nici un stres !
Erau cu zecile pe crengi, cautau alune si seminte !
Seminte ?
Unde, unde sunt semintele ?
Uite aici !
Hello ! E cineva acasa ?
Cind vin ratele, zboara toate ciorile !
Venit, vazut, mincat ...
... plecat !
Au plecat toate ratele ?
Da, mai ! Bine ca au plecat !
Hai, nu mai stati ascunsi de frica ratelor !
Mbine ...
... hai ca ma dau jos sa caut alune !
Pina si Cardinalul, una dintre cele mai timide pasari din padure, si-a luat inima in dinti si a venit la casute !
No comments:
Post a Comment