start counter

Tuesday, December 6

Cardinalul stupefiat

                                             A venit toamna la padure ...

              Ratonii, marmotele si soriceii s-au dus sa hiberneze si ii reintilnim la primavara .


                                                    Si daca tot avem un strop de soare ...


                                                         ... am zis sa mergem la padure ...


... ca sa ne jucam cu pasarelele, ca am ramas doar noi si ratele pentru toata iarna.


Imediat ce s-a asezat jos omul meu, au venit repede-repede 3 ciripei sa-si ia aluna din palma !

Cardinalul era chiar desupra noastra, ne urmarea cu atentie cum ne jucam cu ciripeii. De ceva vreme s-au aratat interesati, insa nu si-au luat inima in dinti sa coboare si ei in palma. Doar se uita si se uita ...

Cind si-a dat seama ca l-am vazut, s-a mutat doi pasi mai incolo, unde credea el ca se afla mai in siguranta. Bine, mah, bine !

Apoi si-a pus Omu' Meu alune pe picior si a asteptat sa vina ciripeii.


              Cardinalul pindea de pe creanga, curios sa vada ce se intimpla mai departe.


                                   Intai a venit un ciripel si a preferat sa ia  alunele din mina ...

                                         ... apoi a venit si a luat alune de pe genunchi !

Cind a vazut una ca asta, Cardinalul a devenit precaut si s-a mutat mai departe in casute de deasupra noastra. Probabil s-o fi gindit ca o sa il prindem cumva cu de-a sila in palma sau cine stie ce ginduri dubioase i-au strabatut creasta ...


... insa chiar si asa, nu isi putea lua ochii de l anoi ! Supraveghea din casuta intreg spectacolul !

                                                          L-am prins si pe film :

                                                       Ia uite ca ies ratele din padure !


------

          Si daca au vazutca Omu' Meu hraneste cu alune pasarelele, au venit si ele, de ce nu ?


                   Una dintre rate s-a proptit chiar linga piciorul lui si astepta rabdatoare ...


        ... sa-i pice si ei ceva, nu doar ciripeilor. Si a asteptat cuminte sa-i rupa bucatele de paine ...

                                                      ... si sa o serveasca din palma !

                                                              Hai la tata, rata !


Credeati ca a plecat Cardinalul ? Nope. S-a urcat mai sus pe o creanga si de acolo ne privea stupefiat !

Batea lumina chiar din fata si  poza a iesit innegurata ca nu aveam cum sa ma ridic de jos si sa ma mut fara sa derabjez tarasenia, asa ca am lasat-o asa, insa tot se vede cit era de socat mititelu' ! Se uita la noi cu capu' sucit a neincredere ... nooo, nu-i adevarat ceea ce tocmai a vazut ! N-are cum sa fie adevarat !


Omu' Meu a continuat sa cheme ciripeii in palma, insa rata nu a plecat, ci astepta rabdatoare linga el sa-i mai vina rindul inca o data. Hai ce faci, nu-mi dai si mie niste paine ?


                         Am prins-o si pe film cum astepta increzatoare linga piciorul lui !


                               Intre timp a venit o veverita sa manince linga piciorul meu ...

... si imediat a sarit din pom Cardinalul stupefiat, ca sa vada mai bine ce facem cu veverita si el nu stie ! Ha-ha, ia uitati ce fata intrigata avea mititelu' !

Si cum putem soca si mai tare Cardinalul, decit chemind in palma Nuthatchul cu burtica alba, ala care nu a venit la noi timp de 3 ani, dar ne-a supravegheat cu atentie ? ...

                                                           Uite, nah, ca a venit !

                Si ca sa fie lista ocmpleta, a venit si Nuthatchul portocaliu, prietenul nostru ...

                                                      Hai la tata, ciripel !

                        Cit timp ne-am jucat noi cu pasarelele, o veverita venea amusinind ...


... si din cind in cind se oprea confuza ca nu reusea sa-si dea seama de unde vine mirosul de alune.


                                                                 De aici venea !

--------------


S-a pus sa manince linga punga si n-avea nici un stres. Am lasat-o sa manince in voie, pentru ca mi-a promis ca nu fura punga cu alune. In sfirsit o veverita cminte !

Casuta asta e atirnata sus pe virful crengutelor cu un singur scop : ca sa nu poata munca din ea pasarile mari, pentru ca se balanseaza sub greutatea lor si ele se sperie sa nu cada. Pina cind obraznicatura de Blue Jay s-a prins ca nu cade si s-a dus la furat alunele puse special pentru pitigoi si pasarele mici care nu apuca sa manince din casute ca le alunga pasarile mai mari si veveritele.


         Partea buna ca nu poata sa stea prea mult agatat de casuta. Isi ia o aluna si fuge.

... si apoi se duce si mai cauta si pe sub casute, ca poate-poate mai gaseste ceva.

La casaute, vrabiile stateau si asteptau sa termine de mincat veverita ....

                                     ... ca sa le vina si lor rindul la niste graunte ...

                                      ... ca alune sigur nu ramin in urma veveritelor ...

                                Hai mincati odata, ca s-a facut coada in urma voastra !

                                     A venit sa manince si Nuthatchul cu burtica alba ....


... pina ce s-a prins ca exista la casute ceva mult mai bun ; buretele ala dintr-un soi de mamaliga amestecata cu seminte, special pentru pasarele !


                                         Si ciocanitoru' s-a aratat interesat ...


... pina si obraznicatura de Blue Jay s-a prezentat sa manince si el !

                                    Oh boy, veveritele au vazut buretele nostru !

                                        Nu doarca l-au vazut, dar l-au si furat !

              Cam asa merge treaba in padure, ala mare maninca pe ala ( sau de la ) ala mic ...

Curat ghinion cu veveritele astea furacioase ! Insaa ciocanitoarea nu a renuntat, ci s-a dus sa culeaga firmiturile ramase ...


                                                                    Ai vazut ?


                                                     Cine, eu ? Ce trebuia sa vad ?


                                                               Ihim ....


        Cum adica ce sa vezi ? Te-ai ingrasat fata, uite cita te-ai facut ! Cine a mai pomenit veverita rotofeie de la atita grasime ?


                                                        Da, da ! chiar ca te-ai ingrasat, fata !

                                                      Uite inca o veverita grasa  !

                        Cine, eu ? Nu tin nici o dieta, fugiti de aici ! Ce viata e aia fara alune ?

                                  Si daca nu mai pot alerga, ce ? Ma rostogolesc si gata !

                                        Serios, mah ? !  Io ma duc sa-mi iau o aluna ...


                                              .. din palma de la tata ! Inca o data si ma duc ...

 

                                                              Chiar ma duc ...


8 comments:

  1. Vad imaginile si imi tot spun: "Incredibil!" despre cum vin ciripeii in palma la voi! De ce m-oi mai mira?! 😊
    Tare faza unde sotul tau pregateste paine pentru rata care papa din palma si in acest timp un ciripel era pe genunchiul lui, la alune!
    Cardinalul chiar ca are o mutrisoaaaaaraaaa! :))

    Am vazut o stire ca (undeva, nu am retinut exact) prin America de Nord - Canada au fost si temperaturi de -50 grade C! Primul meu gand a fost la vietatile din padure... Sper sa reziste cat mai multe!

    ReplyDelete
    Replies
    1. Daaa, pitigoii nu au nici o treaba, s-au obisnuit cu noi si ne considera de-ai casei, cum ar veni ... harmless . Zboara pe linga el, se izbesc de el, ii sar in poala, culeg alune din palma... Eu nu am prins -50, insa am prins -35 C si se simtea ca la -55 C, ca aici asa dau temperaturile ... sunt X grade dar se simt ca la Y grade, din cauza vintului care bate non-stop, vara-iarna dracu' sa-l ia ! Nu stiu cum fac animalutele, dar supravietuiesc n cea mai mare parte. N-am vazut animale inghetate pe strada, ca aici in fiecare pom de pe margine atrpotuarelor exista cel putin o veverita si niste pasari. Ori sunt adaptate, ori nu simt frigul asa cum il simtim noi oamenii ... nu stiu. Inca e un mister pentru mine cum supravietuiesc animalele in Canada.

      Delete
  2. Ce mai face gugustiucul tau? 😊 Am vrut sa scriu acolo, la mine, dar tehnologia ma seaca (acum, ca a trecut atata timp - dar n-am uitat o clipa! - intreb aici) 😊
    Am si eu unul, in balcon. L-am gasit in august, in iarba... Nu am gasit cuibul prin zona, nu aveam cu ce ajunge intr-un pom mai inalt, sa-l las pe o creanga... In arbusti nu am avut curaj sa-l las pentru ca sunt in zona doua pisici care vaneaza, urca usor in pomii mai mici si ma temeam ca-l vor ucide... (in primavara am vazut unul mort) :( Si l-am luat acasa; trei zile l-am hranit pe cioc, pentru ca nu stia sa manance singur apoi, incetisor, a reusit... Nu stia sa zboare prea bine, dar in vreo trei saptamani a invatat... Cand sa-i dau drumul afara... frig, ploi, vant... N-am avut curaj. Acum e la noi, zboara prin balcon, mananca alaturi de familia lui (care e dincolo de geam). Vreau sa-l tin pana la primavara (cand e si una dintre perioadele lor de imperechere)... si-mi doresc din tot sufletul sa nu fi gresit facand ce-am facut... Gugustiucii sunt teritoriali si nu stiu daca ceilalti il vor accepta... Am vazut in unele locuri "trupa" mare de gugustiuci - mancau impreuna, nu se cafteau, dar aici pare ca e cu cafteala. 😊
    Nici nu vreau sa ma gadesc! 😊 L-as elibera si maine dar... se poate descurca?! Sunt in zona si escarusi, si cotofene, si ciori... si e iarna! De-as sti ca se descurca sa revina zilnic - daca-i las geamul deschis... Of! Un lucru e sigur: trebuie sa il eliberez in primavara. E mare balconul, dar nu vreau sa-l fac "animal de companie" - viata lui e in libertate. Sper ca nu i s-au sters informatiile genetice si se va descurca. 😊

    ReplyDelete
    Replies
    1. Sad news : porumbelul a stat la mine pe pervaz 5 zile, in care ne-am inteles fara cuvinte. A inteles sa se dea mai la o parte ca sa ii schimb ziarul pe care statea. La inceput iesea pe pervaz afara si astepta pina schimbam, dupa care doar se dadea putin mai incolo si astepta pe pervaz in casa. intai i-am lasat geamul intredeschis ca sa stie ca poate veni si pleca oricind doreste. Dupa ce a venit gerul, i-am inchis geamul iar el a inteles ca nu il tin captiv si cind dorea sa iasa afara, se ducea la geam ( de unde se deschide ) si astepta pina veneam sa ii deschid. Lasam gemul intredeschis pina se intorcea de afara si apoi il inchideam din nou.

      Nu zbura in casa, nu sarea speriat pe geamuri, de parca stia ca daca sta cuminte nu il dau afara. De mincat minca din ce in ce mai putin si incepuse sa aiba diaree, semn ca era bolnav . Cautase adapost la mine in casa, ca porumbeii il bateau si nu mai putea sta printre ei ( animalele au instinctul sa bata si sa indeparteze animalele bolnave din comunitate ). Veneau porumbeii la geam unde era asta bolnavu' si ciocaneau in geam, ba se si izbeau, incercind sa il sparga ca sa scoata afara pe asta bolnav.
      Din ce am cautat eu pe net parea o infectie cu salmonela sau ceva bacterie si parea in faza terminala ca porumbelul nu minca aproape deloc ci doar bea apa. Veterinarii nu au voie sa trateze animalele salbatice ca isi pierd licenta, iar la spitalul de animale salbatice, aia trateaza la pasari doar rani, oase rupte, chestii din astea minore. Ca sa vada ce infectie are, sa-i faca analize de singe, chestii ... nu se baga pentru un porumbel ( ca spitalul traieste din donatii ).

      So ... dupa 5 zile a venit la mine sa-si ia ramas bun, ca stia ca i-a venit moartea. A zburat afara sa moara singur. Dupa vreo ora l-am vazut ca era sub geam in zapada, catatonic ( el nu misca, dar s-a dus o veverita curioasa sa vada ce-i cu el si i-a fost frica sa se apropie, semn ca era in neregula ). M-am dus la el si l-am gasit catatonic, nu misca, nu stia de el, dar avea ochii deschisi si puls. L-am luat in casa ca sa nu moara inghetat si am stat cu el pina a murit. Foarte traumatizanta situatia, am plins vreo 3 zile amindoi si n-am mai fost oameni o saptamina. Si acuma ca ti-am scris comentariul, iarasi am plins si e naspa. In fine ....

      Gugustiucul tau ..eu l-as lasa pe el sa aleaga ce-si doreste, egal ca e iarna sau vara. Deschide geamul si lasa-l intredeschis ca sa stie ca e liber sa plece si sa vina oricind doreste. Daca il tii mereu cu gemul inchis, va crede ca e captiv. Chiar daca pleaca iarna si nu se mai intoarce, inseamna ca s-a descurcat si asta isi doreste, sa fie liber si independent.
      Daca nu se descurca ... se intoarce el imediat ce il pisca frigul si foamea. Important e sa stie ca are geamul deschis si se poate intoarce oricind doreste. Eu asa as face daca as fi in locul tau.

      Delete
    2. Oooffff... E tare trist... Stiu cum e, pentru ca am plans si dupa cateva pasari pe care nu am reusit sa "le punem pe picioare", dar ne-am consolat (vorba sa fie!) ca multe am reusit sa salvam... Cele mai multe zburatoare care aveau nevoie de ajutor le-am gasit in timp ce plimbam cainele (mai mult de juma' de viata am avut caini) 😊 Aproape ca mi-am format un reflex - cand ies, imi doresc sa nu intalnesc vietati care au nevoie de ajutor; daca nu reusesc sa le salvez plang de numa'...
      La noi in cartier, la farmacia veterinara, putem cumpara destul de multe medicamente fara reteta - veterinarul de acolo se pricepe destul de bine sa identifice boli dupa simptome - in acest mod a salvat mama un porumbel care facea doi pasi si dadea pe spate, iar doi pasi, iar pe spate (si-si rasucea gatul ciudat) - era anemie si i-a dat picaturi si inca ceva, nu mai stiu ce; s-a facut bine si destul de mult timp a revenit in balcon (pe el il puteam recunoaste dupa penaj, dar gugu seamana intre ei de numa')

      Dupa gugustiuc fac curat in fiecare zi si sunt atenta sa nu aiba diaree (nu a avut pana acum si sper sa nici nu aiba). E zglobiu, nu fuge de mine, dar evit sa-i dau graunte din palma - pentru cand o fi liber, sa nu creada ca oamenii au, toti, intentii bune. Unul dintre gugustiucii care vin pe pervaz ciuguleste si din palma mea - nu ii ofer eu, se repede el - nehalitul! 😊
      Mi-e tare frica sa-i las geamul deschis... Poate pleaca, nu mai revine... dar daca...?! Stiu ca acest "dar daca...?" e valabil si in primavara, dar poate ca are mai multe sanse cand e un pic mai cald si perioada de imperechere. Cred ca si de-ar vrea sa revina (cu sau fara pereche) nebunaticul (nebunatica?) ce ciuguleste din palma l-ar alunga - e de groaza! Se cafteste si cu porumbeii...
      De cand am "ratat" eliberarea lui numai la asta ma gandesc... Uf.

      Delete
    3. Daca nu mai revine, inseamna ca si-a gasit tovarasi si s-a descurcat. Daca revine, inseamna ca ii e teama. Stie el cum sa vina inapoi acasa, nu-ti fa griji ! Nu exista ca a plecat si a patit ceva ... intr-un timp atit de scurt ce sa pateasca ? Nu e ca sta ca prostu' sa inghete afara ori sa moara de foame. Instinctul de supravietuire il invata ce are de facut.
      Eu ma bucur ca aveti veterinari care va vind medicamentatie si va dau sfaturi cum sa oblijiti animalele ! Aici nu exista asa ceva, animalele salbatice mor si gata, pentru ca nu are cine sa le ajute ( documentarele alea pe care le vezi la tv, despre cum salveaza ei animalele in Canada, alea sunt falsuri ordinare fara legatura cu realitatea ).
      Chiar a fost un caz acum citiva ani cu un imigrant aici, cind a fost un accident usor cu o caprioara pe sosea. Cineva lovise o caprioasra si nu era big deal, traia si putea fi salvata dar ... nu avea cine. Soferul era veterinar dar in alta tara, imigrant aici, care a zis politiei ca el poate salva caprioara, doar sa i se dea voie ( ca e ilegal in Canada si oricum el nu avea licenta in tara asta ). si nu i s-a dat voie, ca asa e legea. si nu exista veterinari autorizati special pentru animalele salbatice, decit vreo 2 care lucreaza la spitalul ala de animale si care nu erau disponibili aunci.
      Si nu i s-a dat voie sa ii acorde primul ajutor, caprioara a murit cu zile, cazul a ajuns in presa si cum a fost, asa ramine.

      Delete
    4. Pe instinctul lui de supravietuire (al gugustiucului) ma bazez, dar tot ma tem sa-l eliberez acum. 😊 Sunt nopti in care ploua - si e frig rau, si ploaia rece - si numai la el - ce-o face?! - mi-ar fi gandul... Chiar! Sper sa reactioneze ok la prima ploaie ce-l va uda... sau la prima ninsoare (daca o ninge in primavara, cum s-a intamplat anul trecut, de-a fost vreo juma' de metru de zapada).

      E ciudat ca se intampla asa cu animalele/pasarile salbatice ranite/bolnave...
      Sarmana caprioara... Cred ca sunt oameni care iau - pe raspunderea lor - vietatile care au nevoie de ajutor, si nu mai anunta autoritatile... Mai ales cei care locuiesc la "casa" si au curte. In fine... imi place sa cred ca e asa. E cam stramba legea...
      Uneori m-am gandit ca ceea ce vad la TV cu si despre veterinari si munca lor ar putea fi "exceptiile", dar mereu am alungat gandul. E trist. :(

      Delete
    5. Cind ploua, ii vad ca stau pe la stresinile caselor, de multe ori stau in ploaie si zapada si nu au nimic. O sa stea si el unde stau ceilalti porumbei, ca astia umbla in stoluri. Daca nu e acceptat, sau daca trebuie sa stea in cuib si el nu are ... o sa vina inapoi in balcon, ca stie drumul.

      Delete