start counter

Sunday, February 20

Cel mai cuminte porumbel

 Cind afara e foarte frig si vint sau ploua, porumbelul maro s-a obisnuit sa vina in casa pe pervaz chiar deasupra caloriferului si sa stea la caldura linga ghivecele cu patrunjel. Ii trag perdeaua pe geam ca sa se simta protejat, pentru ca scaunul de la biroul meu e chiar linga geam si sa nu se sperie.

    Vine rar in casa, doar cind e frig rau afara, dar cind vine sta cu orele. Nu se sperie, ca a invatat ca nu ii fac nimic. Ma misc, ma ridic de pe scaun, vin si ma asez inapoi, insa nu prea mult si nu prea burusc. De multe ori sta pe pervaz, scoate capul de dupa perdea si ma urmareste pe mine cum imi fac treaba prin bucatarie, ca astia in Canada nu au usi la case ( american "style" ).

In poza e porumbelul dupa perdea si spatarul scunului meu chiar linga perdea, coada oin coada cu porumbelul.

                                              Zoom :


Porumbel mai cuminte decit asta n-am vazut in viata mea ! Nu sare pe pereti, nu sare in ghivece sa-mi rupa plantele, sta cuminte cu orele dupa perdea, se incalzeste si motaie.I-am pus o cutiuta cu graunte pe pervaz, insa din cind in cind merge si maninca pamint din ghivece, ca propabil are nevoie pentru digestie si afara pamintul e inghetat.

A venit si de data asta si statea cuminte la caldura, dupa perdea, pina cind ...

... pina cind a venit porumbelul albastru care niciodata nu are loc de ceilalti porumbei si asa incepe scandalul.


                    S-au batut dupa perdea cioc in cioc...

                           S-a dus Omul Meu sa ii desparta.  

 -------------------

Porumbelul cuminte a ramas in continuare la pervaz dupa perdea, iar pe ala albastru si rau l-a prins usor si l-a scos afara,

da' nu inainte de a sta si a-i tine lectii ca nu e frumos sa se bata cu toata lumea. Porumbelul a stat spasit si a ascultat lectia fara sa se zbata macar !

Si ce, credeati ca s-a speriat si a plecat ? Nope ! Astia albastri sunt toti dementi ! 


Statea afara catarat pe stinghia de sus a geamului si ne urmarea ce facem in casa!


 Cit a stat el catarat pe sus, un alt porumbel albastru voia sa intre in casa pe pervaz. Mai circumspect la primul pas ...

In secunda doi era deja dupa perdea, scotea capul sa ma verifice daca am ceva impotriva sa vina si prietenul lui, ala pe care il dadusm afara si ne pindise de sus de pe geam. Hai, ne lasi dupa perdea in casa ? !

                          Bine mai, da' sa nu va bateti !


                              Nuuuu ! Deloc nu ne batem !


                            Un porumbel a zburat in casa ...

                  Celalat s-a refugiat in ghivecele cu plante ...


                  ... unde juca tontoroiul in patrunjelul meu !


                     Iar s-a dus Omul Meu sa-i prinda ...


Uitati-va la el, nici macar nu incearca sa se zbata ori sa zboare ! Il doare fix in coada, ca stie ca nu ii facem nimic rau ...


... doar ca il plictiseste tinundu-i iarasi lectia cu "sa fiti cuminti, sa nu va bateti ", inainte sa ii dea drumul afara.

.. Din cauza agitatiei din casa, porumbelul cel cuminte a sarit in casa, vis-a-vis de biroul meu, pe niste cutii. Nu sare speriat, ci doar cauta sa pastreze "distanta sociala" cit sa se simta in alerta, dar safe.


     El stie ca daca sare in casa e safe, nu il deranjeaza nimeni.

De acolo a sarit in sertarul biroului, pe care erau niste pernute, ca imi tin picioarele in sertar cit timp stau la biroul, la computer.


                            ... unde a ramas putin in alerta ...


                          Se mai bat aia la pervaz ? Nu ? ! 


                       Bine, atunci ma relaxex si eu putin !

-------------------

                           Birrr, ce frig e afara !

                                  Venim si noi ?


                        Ia zi mai, ce faci acolo in sertar ?

                       Stau la caldurica, fraiere !

        Hai, iesi afara din sertar ! Stai ca iti aratam noi tie, imediat !

.... Si daca nu te putem prinde nu-i bai, ca ne putem bate si intre noi ! Chiar au inceput sa se bata pe pervaz, astia doi dementi albastri ! Porumbelul cuminte a intrat in alerta ...

                          .. si a sarit pe birou ...

-----------

  ... de unde ii supraveghea pe aia doi care se bateau pe pervaz ...

-----------

                                                       -------------------

A iesi scandalul atit de mare ca toata lumea s-a speriat si a zburat in casa ! Porumbelul cuminte a sarit pe o cutie, aproape de geam ...

          ... si de colo s-a refugiat pe scaunul de la biroul meu :

Un porumbel albastru a sarit in casa, pe masuta cu ghivecele cu plante ...

Se uita nedumerit la mine, sa-i spun ce sa faca. Si eu acum ce fac ? !


                       Ce ma faaac ? Pe unde ma duc ? !

       De ce ma intrebi pe mine, eu vreau doar sa te duci !

                                           Si s-a dus !

.                              .. da' nu s-a dus de tot !


... ca nu se putea abtine sa nu zgindare macar putin pe cineva, oricine ...

Era foarte curios de porumbelul care se cuibarise pe scaunul meu ...

Se uita cu capul inclinat, asa cum fac porumbeii cind sunt intrigati de ceva ...

                          Ce faci mah, te umfli in pene ? 


Ce mah ? ! Imi aerisesc penele, ca e cald si bine in casa !

Si s-a infoiat, si-a curatat penele una cite una ...

-------------------


-------


                           Uite asa s-a  spalat, se pieptanat ...


... si la final ... s-a rahatit pe caietul meu cu retete de prajituri !

                               Ce vrei sa faci ? Ma dai afara ?


                     Jur ca o sa fiu copil cuminte !


                     Si l-am lasat sa picoteasca la mine pe scaun ...

                                                   A adormit !


Acolo pe scaun a stat intreaga dupa amiaza si mi-a taat accesul la computer, asa ca am stat fara Internet jumatatate de zi, ca eu telefon nu am. Mi-am facut de treaba prin casa, ca sa nu il deranjez pe mititel. Toata ziua, pina a asfintit soarele, porumbelul nu s-a clintit de pe scaunul meu.

 

                                  I-am facut si film ...

Dupa ce e inceput sa se insereze, l-am vazut ca s-a dus inspre fereastra si s-a dus la cuibul lui sa se culce. A fost alegerea lui, ca eu il lasam si peste noapte sa doarma in scaunul meu, nu il deranjam cu nimic.

 Ma gindesc ca poate are si el vreo nevasta care il asteapta ingrijorata in cuibul matrmonial, asa ca bietul porumbel s-a dus, ca i se facuse ora de culcare....


2 comments:

  1. Ce muuult mi-a placut (si) povestea cu porumbeii! ❤️ Dragul de "cafea cu lapte"! S-a odihnit si incalzit serios! Maaare figura esti! ❤️
    Intre cei pe care ii hranesc pe pervazul balconului este unul asa maroniu (seamana bine cu cel de la tine) :) Au fost doi, acum mai vine numai unul.
    Pe pervaz hranesc gugustiuci si porumbei. Gugustiucii sunt, in general, doi - cand vin altii, unul (care e mereu prezent) ii goneste... S-a luat la "tranta" si cu porumbeii, dar acestia navalesc multi si n-a prea avut spor. Asa ca le pazesc eu spatele cand mananca cei doi care vin de regula. Gonesc porumbeii care navalesc pana termina gugu grauntele, apoi le pun porumbeilor graunte. De ani de zile fac asta - porumbeii au invatat ca trebuie sa-i lase intai pe gugu, apoi mananca si ei; se asaza pe crengile teiului din apropiere si asteapta. Sunt fantastici! Aproape de fiecare data stiu care e nou venit pentru ca navaleste langa gugu. :)
    Ii "gonesc" pe porumbei cu niste fasii de hartie creponata, fluturand-o prin dreptul ferestrei (balconul fiind inchis) - unul dintre ei ma "sfida" :)), si nu se dadea dus! Am scos mana pe fereastra si l-am impins, usor, cu mana, iar el imi tinea "contra"! :)) In final a inteles ca va avea si el loc la papa.
    Unul dintre gugustiuci imi mananca din palma, si ma lasa sa-l mangai. E asa de faina senzatia!

    ReplyDelete
  2. Porumbeii sunt obraznici prin natura lor, insa pot fi dresati usor, ca dovada ca au inteles ca trebuie sa ste ala rind si sa acorde prioritate... Eu am niste grauri la geam si puii nu stiu sa manince, iar parintii ii cam lasa sa se mai descurce si singuri. Se adunasera vreo 7-8 pui pe pervaz si incercau sa manince bucatelele de clatite, da' ce sa vezi, ca nu stiau cum sa inghita si urlau de foame si frustrare ! Facusera sedinta sa gaseasca o solutie. Si ce crezi ca ca a fost solutie ? Sa zbiere la porumbeii de pe pervaz sa le bage in cioc mincare ! Mergeau si urlau cu ciocurile deschise, iar porumbeii se fereau de ei si ii ignorau. Astia urlau si mai tare, disperati de foame...

    ReplyDelete