Nu mai pot cu porumbeii ! - 1

                               Astia sunt doi porumbei masculi rivali : Albastrul si Maroniul ...

 Albastrul e primul porumbel care a venit la geam si se crede stapinul teritoriului. Toata mincarea i se cuvine lui si numai lui ...

                                                     Hai mah, ne lasi si pe noi la cutiuta ?

                                       Nici gind ! Sa va puneti pofta in cui !

                     Cutiuta e numai a mea si ma asez strategic sa barez accesul celorlalti porumbei  ...

                                                Mai, nu pricepi ca nu-ti dau voie ? !

                                                 Am zis NU ! Sa va fie clar !

                                Daca am vazut asa... m-am dus si am deschis geamul de tot ....

                                                  Unde's multi, puterea creste ...

Albastrul nu a renuntat, desi era coplesit ca numar ! S-a apucat sa se bata cu fiecare in parte si sa-i alunge de la cutiuta ... Alunga pe unul, veneau doi inapoi si tot asa. Muncea bietul Albastru la foc continuu, ca nu mai apuca sa manince ...

                                                             Si iata ca se poate !

                              Problema e ca ori pazesc intrarea, ori maninc ... trebuie sa aleg ...

                                              Da' parca totusi, as minca si eu ceva ...

Bad ideea ! Cum au vazut ca albastru' si-a lasat porta nepazita, cum au navalit iarasi la cutiuta !

                 Plecati mai, plecati de la cutiuta mea ! Nu mai pot cu porumbeii, chiar nu mai pot !

Pe asta Maro l-a zburatacit si de frica s-a refugiat in casa cita vreme Albastru patrula in geam ca sa nu lase pe nimeni sa se apropie de cutiuta lui.

                                                  A plecat ? Chiar a plecat Albstrul ?

                                                 Bine , hai ca indraznesc si eu sa ies !

--------------------------------

 

Ce, despre mine vorbeati ? Nu am plecat nicaieri ! Eram afara, zburataceam porumbeii, ca sa stie cine-i sefu' aici ...

Astia doi sunt frati gemeni, iar unul dintre ei are pereche pe unul albastru si umbla tot timpul in trio :

Barbatusul e romantios tare, ca toata ziua sta si isi giugiuleste perechea. Se proptesc de geam ca le tine de cald si sunt feriti de vint si de pericole si se pupa.

-----------------

                                Pupaciosilor, mi-e foame ! Dati-va la o parte  ! ...

                                                    ... ca ma duc sa caut graunte !

                                                          Unde le-ai pus ? Nu mai ai ?

Graunte le pun de doua ori pe zi, insa nu cit ar minca ei ... si maninca non-stop fara oprire. Cit le pun, atit maninca, asa ca eu sunt cea care trebuie sa le spuna stop !

El e Marmorel, pentru ca are capul marmorat ... A vebit la geam mai tirziu decit ceilalti porumbei, asa ca e mai precaut si pastreaza distanta fata de mine, insa toata ziua sta lipit de geamul meu. Cind iese o raza de soare si mai are si gusa plina, sta pe pervaz si imi cinta.

De multe ori nu apuca sa manince din cauz aca il bat ceilalti porumbei, asa ca astept pina se urca sus pe bloc si ii pun lui Marmorel caserola cu graunte in casa pe pervaz, ca sa nu vada aia de pe bloc. Chiar si asa, cineva tot da de veste ...

                          Marmorel si unul din gemeni au mincat cuminti pina cind ...

... s-a prins Albastrul ca cineva ii incalca teritoriul ! albastrul patruleaza pervazul din timp in timp, sa ii zburataceasca pe toti.

                                                Si a inceput scandalul ! La mine in casa ...

Erau asa de concentrati sa se bata ca puteam sa-i prind pe amindoi... ca nu ar fi prima oara cind ii prind ca sa ii despart si le dau drumul pe geam ... pe rind, ca sa nu se intilneasca !

                                                    Geamanul era foarte agresiv ...

... si chiar a reusit sa-l biruiasca pe Albastru, iar asta e lucru mare, ca Albastrul e mare, gras si puternic .

S-a auzit pina sus pe bloc cum se bateau astia doi, si a coborit Maroniul, ca daca aude zgomot, e clar ca e rost de graunte...

                    Curgea adrenalina in Geamanu', asa ca l-a luat in primire si pe Maroniu ...

                                Cind doi se bat, Marmorel ... cistiga ! Graunte !

                                                         I-am prins si pe film :

Marmorel era zen ! Bateti-va prostilor si las' ca pentru mine e mai important sa infulec toate grauntele ! Pina o sa va treziti voi la realitate, o sa gasiti cutiuta goala !

Doar ca Geamanu' si-a pierdut mintile de la adrenalina ! De regula stie sa iasa afara, stie pe unde si cum, insa acum nu mai putea judeca si s-a ratacit.  Incepuse sa se izbeasca de geam, s-a bagat dupa perdea si sarea pe geam ... devenise isteric, asa ca a trebuit sa ma duc sa il iau de acolo.

L-am prins asa, prin perdea, insa cind sa bag mina sa il scot afara, s-a panicat si mai tare si s-a zbatut rau de tot. atita s-a smucit in mina mea pina cind am ramas cu coada in mina. L-am scos afara, a zburat fara problema si ... fara coada. De atunci m-am tot uitat dupa el si ori nu a mai venit, ori nu l-am mai recunoscut eu. Vine el ...

Later Edit : S-a intors porumbelu' fara coada ! De fapt, are o singura pana mare si lata in coada si nu pare sa aiba vreo problema cu asta. Sta insirat alaturi de ceilalti porumbei pe pervazul vecinei si de acolo ma pindesc p emine. Cum scot capul pe geam, cum se bulucesc pe pervazul meu, sar pe mine, zboara la o palma deasupra capului meu si imi aterizeaza pe spate si pe maini.