Astazi la casute, o marmota mare ( nu era Cruella ), minca morcovi. Ochisor misuna si el prin iarba.
Ochisor si toate marmotele sunt extrem de interesate de placinta mea din coji de cartofi, firmituri de paine si sare. Asta, pentru ca animalele gasesc extrem de greu in natura sarea de care au atita nevoie si isi risca viata pentru a ajunge la locurile in care gasesc ceva sare prin pamint. So ... sa fie sare pentru toata padurea !
Ochisor nu a venit la noi niciodata, ca era circumspect, insa noi il chemam, ii faceam semne sa vina, hai ca poti, hai ca e ok ! De regula facea doi trei pasi spre noi, dupa care auzea vreun zgomot si fugea speriat sa se ascunda in padure.
De data asta si-a facut curaj pina la capat si a venit tiptil pina la barbatu-meu, s-a proptit la picioarele lui si ii pipaia adidasii cu minutele. Murea de curiozitate sa vada care-i faza cu adidadii ( ce fel de labute avem noi, oamenii astia care il chemau sa ne imprietenim ). Si-a luat o bucata de paine din mina de la barbatu-meu si a plecat inapoi in padure. Am inregistrat pe film toata tarasenia, insa apare barbatu-meu in film si nu il pot face public.
Deci avem o noua marmota prietena cu noi, Ochisor ! Prietene sunt marmotele care vin cind le chemam si ne permit sa le mingaiem. Restul marmotelor ... mai avem de muncit sa le cistigam prietenia si ncrederea ...
Asta e Biluta, maninca bananele cu coji cu tot.
Tot Biluta care minca placinta sarata, iar ratonul voia sa i-o fure si ii dadea tircoale. Un animal salbatic ( ca ale domestice sunt timpe oricum ) nu intoarce spatele decit cuiva in care are absoluta incredere. Stind cu spatele devine vulnerabil unui posibil atac. Se poate vedea in film cum marmota se suceste in functie de cum se invirte ratonul, astfel incat sa fie mereu cu fata catre raton. Cu adevarat animalele isi pazesc spatele,, si cind o marmota sta linga noi cu spatele si maninca, ma simt onorata pentru increderea acordata.
Ochisor si-a mincat banana .
Mai vrei una ?
---
Norocul nostru e ca azi nu prea sunt oameni prin parc. Casutele se afla chiar in buza padurii, pe o fisie de iarba de vreo 2 metri latime, fix in marginea parcarii. Parchezi masina in fata casutelor, cum ar veni. Asta inseamna vacarm, pentru ca astia tipa de parca-s posedati, asa e natia lor de isterici. Astia intai tipa si apoi vorbesc urlind, desigur !
Trec prin parcare si ne vad pe scaune ca ne jucam cu marmotele si incep sa hauleasca cit ii tin plaminii, de excitement ca vad marmotele. Dupa care incep sa zbiere de dezamagire ca marmotele s-au speriat de ei si au fugit in padure. Si apoi se calmeaza si vin sa ne spuna ca ei nu stiau ca marmotele sunt prietenoase si wow, ce chestie tare au vazut ei ! Pai sunt prietenoase, da' nu cu tine, dupa cum ai putut constata si singur ...
Orice animal se imprieteneste cu tine daca ii arati respect si ii cistigi increderea si daca il tratezi ca pe egalul tau, nu ca pe o mascota care iti produce excitement de zbieri ca o vita incaltata. Ca treaba animalului nu e sa te distreze pe tine.
Banane, cit mai multe banane pentru Biluta !
Madam Cruella is back again si s-a abtinut sa il alerge pe Biluta. Placinta sarata e mai interesante de data asta.
Biluta is back, ca a fost la riu sa bea apa si s-a intors cu blanita uda. In spatele casutelor e padurea de vreo 20 metri latime, apoi trece riul si dupa riu se continua cu padure.
Banane nu mai sunt, da' sunt bune si cojile !
Ce-s astea, labute de pui fierte ? Cih !
Cred ca's pentru raton, da' fraieru' nu le vede ...
... si vrea sa fure mincarea marmotelor !
Biluta, vrei coji de mere ?
What ? Deja s-au terminat si cojile de banane ? !
Bine, hai ca maninc mere !
Da' tot mai buna e painea ...
Stai sa ma asez comfortabil !
... si cuget... sa mai maninc, sa nu mai maninc ?
cred ca mai iau o gura de graunte si gata !
... ma duc spre casuta mea...
No comments:
Post a Comment