Monday, August 26

Petrecerea animalutelor - 1

Azi mergem la padure sa invatam de la Cardinal sa levitam :



In toata splendoarea lui ...



Iar asta e nevasta Cardinalului ...



 ... si sunt mult mai timide decit masculii :



Cardinalul si un Blue Jay :




Ajunsi la casute, punem mincarea pentru petrecerea din padure si asteptam sa vedem cine soseste primul. E un White -breasted Nuthatch !



... Intotdeauna sta cu capul in jos, ca vede mai bine din pozitia asta :



Surprinzator, ciocanitoarea a venit printre primii, ea care intotdeauna sosea pe la spartul petrecerii, ca o diva .



Mititica s- dus direct la casute ...



Au sosit Liniutele ! Trei la numar !



S-au mai obisnuit cu prezenta noastra, ca acum nu mai aleaga ca nebunii, ci stau si maninca linistiti la doi pasi de noi.


 

Liniuta aspira grauntele si le depoziteaza in obraji.

 

 

Hai nu fi timida, vino si tu la petrecere ! 

 

 

Uite ca am venit ! Mai aproape vrei sa vin ?

 

 

Well, cine vine mai aproape, primeste alune !

 

 

Hai ca poti ! 

 

 

Si eu ce fac ? Primesc alune ?

 

 

O sa ma prefac ca maninc, doar ca sa va pot supraveghea daca sunteti cuminti si e safe pentru mine ...

 

 

Dau ture in jurul tau si nu te scap din ochi, dar stai linistita, nu pun nimic la cale !

 

  

A prins momentul  cind faceam poze la chipmuncks si nu eram atenta la ea, a furat capacul cu alune si a fugit inspre padure . Dupa doi pasi si-a varsat alunele in iarba ...

 

  

Si eu, si eu ! Uite acum vin sa culeag alunele !

 

 

Eu am vazut totul de aici de sus ...

 

                                   

                                 Vreau si eu alunele voastre !

 

 

... si dupa el, alt Blue Jay !  In padure nu ramine nimic neobservat .

 

 

Eu renunt, mai bine ma duc sa maninc mere ...

 

 

Astea sunt cele mai prietenoase pasarele din padure, Chickadee se numesc. Sunt doua familii, cite o mama cu 3-4 puisori de fiecare.  

 

 

Aia care scutura din aripioare, sunt puisorii, ca inca nu i-a intarcat ma'sa.



 

Asa arata mititeii, sunt cit jumatate de vrabie :

 

--


 

Topaie pe copaci in orice pozitie :

 



 

Animalele au disperata nevoie de sare si grasime, motiv pentru care toti aleg semintele de floarea soarelui, alunele, nucile in detrimentul cerealelor. Astia mici fura o saminta de floarea-soarelui, o cara cu chiu cu vai pe creanga unde o sparg cu ciocul in parti mici, si isi hranesc puii cu ele. Sunt atit de mici, ca o saminta decojita de floarea soarelui e la limita puterilor lor, ca de multe ori o scapa din gherute.

 


 

La incput furau seminta si fugeau, de abia reuseam sa prin o poza. Apoi si-au adus puii sa-i hraneasca si roiau ciripind in jurul capetelor noastre. Pur si simplu zboara printre noi si fac cercuri cu puii dupa ele. Cind se aseaza pe pamint, au inceput sa ne dea voie sa ne apropiem .

 

 

Am vazut o marmota care ne adulmeca de departe, cam de la vreo 200 metri de unde au ele alta iesire din tunel. I-am facut semne sa vina, ca avem mincare buna. Hai Marmo', vino si tu la petrecere ! Si a venit adulmecind ...

 

 

Asta e tartorul cel mare, cu care ne stim, insa nu suntem chiar asa prieteni ca sa ntram in intimitati. Prin urmare, tartorul pastreaza o distanta fata de noi, asa cam de vreo doi pasi . Aici se bucura de o jumatate de piersica :

 

 

Piersica ? Si eu vreau piersica, mai ai una si pentru mine ?

 

 

Ce bine ca am gasit cealalta jumatate de piersica !

 

 

Chiar nu mai ai alta ? Nici macar una mica ? Si noi ce mincam ceva bun ?

 

 

Bineeee !  Noi mergem sa cautam bunataturi, ca miroase atit de bine !

 

                                                     

                                               Coji de mango !

 

 

Si eu vreau coji  !

 

                                                 

                                           Chiar sunt bune ?

 

  

Bune pe naiba, ca nu-s  ! Cum puteti minca asa ceva ?

 

 

Mai bine arunca-mi un biscuite !

 

 

Ce e aici, aveti petrecere  ? Fara mineeee ? ! 

 

 

Da-ti-mi voie sa ma prezint, eu sunt Mister Coitze ! 

 

 

Maninc orice si nu fac mofturi. Maninc si mere :

 

 

... dar numai in virfu pomului !

 

 

Am mincat, m-am saturat ... hai pa la tota lumea, v-am salutat din mers !

 

4 comments:

  1. M-am simtit minunat la petrecerea vietatilor de care aveti grija cu atata drag!
    Multumesc pentru invitatie! :)

    ReplyDelete
  2. He-he, Welcome la petrecere, avem loc pentru toata lumea ! Problema e ca vine iara si in 2-3 saptamini de acum, animalutele mele se duc sa hberneze ori migreaza si o sa ramin doar cu graurii si porumbeii de la geam.

    ReplyDelete
  3. E uimitor cum reusesti sa aduni toate animalutele astea salbatice laolalta. In cartile de povesti pentru copii mai vezi asa ceva, dar na, alea sunt povesti...

    ReplyDelete
  4. Francisca, trust me, nu e nici o diferenta intre felul de a te imprieteni cu un animal sau cu un om, ori un copil ! Nici o diferenta, da' nici una ! Oricine poate sa incerce reteta mea cu animalele si o sa vezi ca functioneaza ca uns ! Problema pleaca de la faptul ca omul considera animalele orice altceva, dar nu fiinte care functioneaza dupa aceleasi reguli si emotii ca si oamenii ( doar ca au ratiunea mai diminuata la nivelul unui copil ). Odata ce un animal ti-a acordat increderea, iti este cel mai de incredere prieten, niciodata nu iti va face surprize neplacute, spre deosebire de prietenii umani ...
    Daca stai mai mult printre ele, incep sa iti pemrita sa intri in lumea lor, iti arata cum se dau huta, cum se joaca, cum se cearta cu alte animale, cum sunt laome sau decente, o sa observi ca fiecare animal are personalitate proprie, unicat, exact ca oamenii ! Si povestile mele de pe blog sunt povesti, dar adevarate ...

    ReplyDelete