Thursday, August 29

Petrecerea animalutelor- 2

                                  Ce zici, ne mai uitam la petrecareti ?

 

            

Sigur ca daaa ! Noi supraveghem tot de aici de sus !

 


Nu uitati sa va luati ceva bun de rontait cit va uitati la spectacol !

 


Eu mi-am gasit deja un mar ca sa fac crantz-crantz !


 

Nu mah, tu faci parte din spectacol, da' esti prea mic si fraier ca sa te prinzi !

 

 

Ati auzit ca avem prieteni noi la casute ? Stai sa ma uit dupa ei, sa vi-i arat ! 

 


Pe aici erau, pe undeva !

 


Uite-i, sunt o gramada de ciori suspicioase

 



Sunt vreo 6-7 ciori, dar nu prea indraznesc sa se apropie. Mai mult stau ascunse sub tufisuri si supravegheaza atent ce se intimpla :

 



 

Sa ma duc, sa nu ma duc ?

 



Parca as indrazni, da' nu trebuie sa ma vada nimeni ...

 



 

Acum e momentul !

 



Treaba voastra, eu de aici nu cobor !

 



Va e frica degeaba, eu mi-am luat paine de pe jos !

 



Hey colega, vrei sa ne dam huta pe creanga ?

 



 

Hmm, nu ! Mai bine hai sa-ti arat cum stiu sa ma camuflez ..

 



                                     

                               Urmareste-ma cu atentie !

 



Hai ce faci, te mai uiti sau ai uitat de mine ? !

 



Bine lasa, nu mai incerca sa ma pacalesti ca te uiti la mine !

 



Degeaba te straduiesti acum, ca nu ma mai joc cu tine !

 



Stiu eu foarte bine ca nu la mine te uitai, ci la veverita rosie ...

 



Pun pariu ca nici pe Jumulitu' nu l-ai vazut cit de perfect s-a camuflat !

 



M-ai vazut ? Chiar m-ai vazut ?

 



Stiam eu ca nu te intereseaza ! Bine, lasa asa cum a cazut ! Hai sictir !

 



 

 ... si uite-te in continuare la veverita rosie, ca doar pentru ea ai ochi !

 



 

La mine te uiti ? Sunt ocupata sa alerg peste tot, n-am timp de tine .

 



 

Acum sunt pe pamint ...

 



 

... acum sunt in pom !

 



Stai sa ma intorc sa te vad mai bine ! Tot nu te vad bine !

 



Parca era mai bine inainte. Stai sa ma sucesc la loc !

 



 

Si acum ma sucesc  inapoi !

 


 

Cred ca am ametit de la atita invirteala ...

 



Mi se pare mie, ori se invirte pamintul cam repede ?

 



 

Clar se intimpla ceva ciudat, ca uite, se mira  si Blue Jay-ul !

 



 

Da, da, pamintul se invirte suspect si mai bine ma duc inapoi in copac, unde ma simt intotdeauna in siguranta ...

 



 

Fiti atenti, vine Marmo' ! O vad eu de aici de sus ...

 




                                                  Unde, unde ?

 


 

Uite-o pe Marmo' ! E fratele lui Ochisor ca au aceeasi marime, dar asta e mai circumspecta, asa ca o lasam pe ea sa decida cind va veni la noi .

 



Marmo' maninca piine ...

 



Si eu vreau paine, da' repede, pina nu maninca Marmo' tot ...

 



Si eu tot paine vreau ...





                                  Si acum ce facem ?



                                          

                                    Eu zic sa mincam ...

 

 

                            ... cu toti, cu mic cu mare ...

 

 

Vine Marmo', una mititica !

 

     

 Marmo' e frate cu Biluta, ca au aceeasi marime, adica pui de anul asta. Ochisor si cu marmota din poza de sus sunt marmote de anul trecut. Mititelu' a venit sa manince coji de pepene :

 

    

Si apoi s-a mutat  la caserola cu omleta de cartofi, reteta speciala pentru marmote : coji de cartofi fierte, strecurate, tocate marunt si amestecate cu ou, sare si faina, apoi prajite in ulei ca omleta.

 

 

Hei, Marmo', vrei gogoasa ?

 

 

Stai sa ma gindesc !

 

 

Nuuuu ! Nici gind !


 

S-a ridicat Marmo' in doua labute, s-a catarat pe piciorul meu ca sa ma adulmece  si sa studieze ce-i cu mine, ca ma intilnea pentru prima oara. Din pacate nu am avut cum sa-i fac alte poze, ca m-am trezit cu Marmo' in brate si aveam aparatul foto la git.

 

 

Vaaai, ai gogosi si noua nu ne dai ? 

 


Bine, hai ca ma multumesc si cu jumatate de gogoasa, da-o incoace mai repede !

 


O gogoasa mica si pentru mine, pleeease !



Eu imi aleg din gramada doar firmiturile de gogosi, sa stiti si voi ca sunt doar mic, da' nu si fraier ...

 


Miroase a gogosi ?



Si eu vreau gogosi, da' nu ma apropii de voi, ca nu ne-am vazut decit o singura data, atunci demult, cind am venit cu mama si cei trei frati in vizita la casute . O sa urc in pom, sus de tot unde sa nu ma ajungeti  ...



... iar voi o sa-mi lasati gogoasa pe casuta, ca de acolo ma descurc singur ...



V-am zis ca ma descurc !

 


Numa' sa nu va apropiati de mine, ca ma sperii  !



Ratonu' cu numarul 4, mai vrei o gogoasa ?

 


Grabeste-te, pina nu ti-o maninca pasarelele !

 


Acuma vin dupa ea !

 


Am prins-o ! Ma duc mai sus in pom sa maninc linistit.



Prietene, daca mai vrei o gogosa, va trebui sa-ti faci curaj sa vii dupa ea ... Nu prea aproape, but still ...

 


Gata, am luat-o !



... si am fugit cu gogoasa in padure ...


 

Mai vedeti sa vina cineva la petrecere ? Nici noi !

 

                              

Pai cam asta a fost tot, bye !

 

5 comments:

  1. Cata armonie intre aceste vietati! :)
    Dialogurile pe care le imaginezi sunt superbe! Zambesc de zor citind si privind! Mi te imaginez cu Marmo in brate! :)) "Delicioasa" imagine!
    Se retrag la hibernare unele, dar de ce spectacole minunate ai parte pana atunci! :)

    ReplyDelete
  2. Poate ca stii despre jocul "Miercurea fara cuvinte", poate ca nu... :) Te invit - daca ai timp - sa te joci cu noi; minunile pe care le fotografiezi merita sa fie vazute de multi-multi oameni.
    Singura regula a jocului este "fara cuvinte", doar fotografii. :) E simplu: postarea cu fotografiile, in care faci trimiterea spre blogul "Intre vis si realitate", o inscrii in tabelul care apare in fiecare miercuri pe blog la Carmen:
    http://vis-si-realitate-2.blogspot.com/2019/08/sfarsit-de-vara-miercurea-fara-cuvinte.html

    Voiam doar sa stii, in caz ca te intereseaza. :) Oricum te voi vizita in continuare.

    ReplyDelete
  3. Diana , multumesc de invitatie, cred ca inreg blogul meu e fara cuvinte. Cit despre audienta, eu scriu aici sporadic, scriu pentru mine si cam atit. Niciodata nu am scris pentru audienta si sincer iti spun, cred ca sunt foarte putini cei interesati de cum se maimuteaza animalutele mele. Deja s-a facut destul de frig la noi, vine iarna si pina vara viitoare o sa fie o lunga pauza pe blog, ca m-am mutat din apartamentul de la parter in care veneau veveritele si ratonii, acum locuiesc la etajul 7 unde nu ajung decit graurii si porumbeii. Nici o audenta nu o sa vina si revina odata cu sezonul, ci doar citeva exceptii, oameni cu adevarat pasionati de animale. Pur si simplu nu mai am materie prima ca sa sustin blogul non-stop.

    Abia astept sa merg din nou in padure sa o scarman pe Marmo', ca nu am mai fost de o saptamina, pe motiv de ploaie si vreme urita ! Daca as avea cum, ti-as trimite si tie macar citeva minute live cu Marmo', ca alea citeva minute genereaza bucurie cit sa ne ajunga pentru o saptamina intreaga.

    ReplyDelete
    Replies
    1. Cu placere. :)
      Oh, nu m-am gandit la audienta pentru blog, dar sunt sigura ca cei mai multi dintre participantii la MFC adora astfel de fotografii si filmulete (multi avand chiar ei diferite vietati in / pe langa casa). Si apoi, nu trebuie sa participi la fiecare editie MFC. :) Am inteles, sa nu crezi ca insist.

      Eu scarman doar pisici si catei - din cand in cand cate un iepuras si, uneori, mai vad cate o veverita pe aleile de langa o padure... Imi pot imagina cum e sa mangai o Marmo' (imi place cum le spui). Sa nu mai zici la nimeni: de la tine am aflat ca marmotele hiberneaza. :)

      Nu ma ajuta tehnica (pe care o am) pentru live... :( Abia de aproape un an am un telefon mobil deloc sofisticat (nici whatsapp nu functioneaza); nu am vrut deloc, dar...
      Oricum, nivelul de endorfine creste si vazand filmuletele (si fotografiile) de pe blog. :)

      Delete
  4. Diana, multumesc pentru detalii, abia acum m-am prins despre ce vorbesti ! Sincer, eu sunt varza cu carne la capitolul tehnologie, abia am invatat cum sa postez pe blogul propriu, da' aia cu MFC chiar ma depaseste cum se face, sunt limbi straine pentru mine. Ca sa ai o idee despre cit sunt de varza, nici telefon nu am, ca nu-s in stare sa dau cu degetul pe ecran fara sa o ia razna. Am incercat cu tableta, m-am chinuit vreo 2 ani la rind sa incerc sa o folosesc, si in final am facut cu nervii si am dat-o de pomana cuva mai destept ca mine.

    Marmo' are blanita moale ca a unui catel maidanez, la fel au si ratonii. Ma bucur ca te bucura maimuteii de pe blog ! Daca as avea cum, te-as lua cu noi la padure sa te prezint maimuteilor, ca sa te lase Marmo' sa o mingai . Se merge pe incredere, prietenul prietenului meu e si prietenul meu ... fix ca in societatea umana.

    ReplyDelete