start counter

Sunday, August 29

Burscucu'

 Cind am ajuns la casute, Marmo' mic minca seminte ...


                                         What ?


                                     Marmo', hai la mama !


I-am pregatit pungile cu mincare, sa-si aleaga ce doreste : intai au fost biscuitii sarati.


                           A rontait jumatate de biscuite ...


... l-a lasat in iarba si a trecut la alune. Exact ca un copil care are in fata un candy bar !


                                Varza e mult mai interesanta ...


                                            Yummy !


                                 Mai vreau o frunza !


                          Marmo', nu minca si punga !


                              Uite, ti-am luat punga ...


                                  ... sa poti minca linistit !


                         Ce se intimpla, Marmo' ? Ce ai auzit ?


                         Vine cineva dinspre padure !


Ia uite cine venea, Burscucu' ! Bursucu e marmota aia uriasa si agresiva care turbeaza de furie cind ii vede pe astia mici. Omul Meu a trebuit sa stea de paza ca sa nu ii permita sa se apropie prea mult de asta micu'.


Insa Marmo' mic ii stie de frica si a fugit inspre padure  ca sa se protejeze.


M-am dus dupa marmotel si i-am dat sa manince o banana si am stat cu el pina cind a mincat-o pe toata. In vremea asta, Omul Meu pazea Burscucu' sa nu se apropie de noi, ca sa poata minca asta micu'.


Pe Bursuc il tinea ocupat cu niste foi de varza si coaja de la banana. Cine e cuminte maninca banane. Cine nu ... doar coaja.

    Burscucu' era furios ca nu l-am lasat sa-l bata pe ala micu'.


                           Si a plecat spre casute ...


                        ... sa manince semintele animalutelor :


                 Burscucu' e urias.., straturi-straturi de grasime ...


              Astia mici, toti  s-au refugiat in pom !


                            ... care, pe unde a apucat !


Marmo' n-avea nici o treaba, dadea ture de la noi la casute si inapoi. 


                                N-a plecat ?


                 E tot aici, maninca biscuitii veveritelor.


                                    Mai ai biscuiti ?


           Nu ? ! Nu-i nimic, ma duc sa caute pe sub casute ...


                      ... ca sigur mai gasesc vreunul !


Toate animalutele fugisera de frica Bursucului ! Era pustiu sub casute.


               Din pom veveritele il supravegheau cu atentie ...

        De frica, s-a dezeschilibrat si era sa cada peste marmota !


                          Ratele supravegheau din  margine ...


                           Vrabiile asteptau pe crengi ...


                      ... insa marmota nu se dadea dusa !

Si apoi, dintr-o data, puii si-au luat inima in dinti si s-au asezat, preventiv, intai prin spatele marmotei ...


                       ... apoi din ce in ce mai aproape de ea ...


... pina cind nu mai aveau nici un stres. Nici nu o mai bagau in seama ! 


                        Hai, isi mai face curaj cineva ?


                                        Noi sigur nu !


No comments:

Post a Comment